Scoateti Ciricul din mizerie

400.000 de posibili „clienti”. Acces facil si relativ rapid din orice cartier. Padure si apa la discretie. Citiva kilometri pina la un aeroport international. Acestea ar fi, pe scurt, coordonatele zonei de agrement de la Ciric, din care o primarie isteata ar aduna bani cu nemiluita. La felul cum arata acum Ciricul, sintagma „zona de agrement” pare cel putin pretentioasa. Un lac murdar si hectare de padure neexploatata turistic. E ca si cum un om infometat ar avea pe farfurie o halca de carne, bine prajita, cu garnitura apetisanta, dar si cutit si furculita, insa n-ar minca decit firimituri de piine. Si aceasta pentru ca i-ar fi lene sa taie friptura. In locul celui flamind este Primaria Iasi, iar friptura acesteia este lacul si zona impadurita din jur. Primaria e flaminda dupa investitii, dar nu vrea sa foloseasca cutitul si furculita. Concret, cele 100 hectare de teren care se afla in proprietatea Primariei, la care se adauga cele 20 ha de luciu de apa, nu sint puse „la produs”. Daca Primaria ar valorifica aceasta zona, ar rezolva dintr-un foc doua probleme extrem de importante. Ar atrage investitii, sporind vistieria orasului, si ar realiza o zona de agrement pentru ca iesenii sa aiba unde se distra la sfirsit de saptamina. „Ziarul de Iasi” face astazi o analiza complexa, despre oportunitatile Ciricului. Ce planuri au edilii si care sint sugestiile specialistilor. Veti afla si ce au facut alte orase. Cititi si ce a construit un afacerist la Iezareni, la citiva kilometri de Iasi, intr-o zona cu potential similar.
Primaria are Ciricul in proprietate
Zona din jurul lacurilor Ciric a fost dintotdeauna una din cele mai cautate la sfirsitul de saptamina. Padure aproape, apa, aer curat, la prima vedere locul perfect pentru o iesire la iarba verde si o evadare din oras. Scuza principala a lipsei de investitii de la Ciric a cazut. Municipalitatea este pe cale sa devina stapina peste intreaga zona. Pe linga cele peste 100 de ha, care se afla deja in proprietatea Primariei, municipalitatea urmeaza sa mai primeasca alte aproximativ 240 de ha de padure si teren. La aceste suprafete se adauga si luciul de apa, in jur de 20 de ha. Pina acum nu a existat nici un plan concret de reamenajare. Insa sefii orasului sustin ca vor avea un proiect. Dar nu anul acesta. „Prima etapa va fi gasirea unui amplasament pentru strand si realizarea unui studiu de solutii. Asteptam orice investitor. Anul acesta nu cred ca vom putea face ceva si ne vom limita la a intretine spatiul”, a declarat primarul Gheorghe Nichita.
De ce e apa murdara
Despre ce s-ar putea face la Ciric, s-a vorbit des in ultimii ani. De la parc de distractii, la zona de agrement, cam asa au evoluat planurile, toate raminind doar pe hirtie. „Cea mai mare suprafata o reprezinta padurea. Daca ar fi sa se amenajeze ceva acolo, s-ar putea folosi o suprafata de 50 de ha de teren, pe ambele maluri ale lacurilor”, a explical Mihai Luca, seful Serviciului Cadastru si Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primariei. Ciricul este acum acelasi loc cu apa murdara, cu munti de gunoaie la fiecare inceput de saptamina, dupa picnicurile iesenilor. Dar municipalitatea mai pregateste un studiu, unul care sa spuna cum sa rezolve problema apei. „Vrem sa gasim o solutie pentru ca apa sa fie mai curata. Ea este afectata inca din amonte. E o cauza naturala, pentru ca apa circula foarte greu”, a explicat Nichita. Acesta a mai spus ca o posibila investitie ar fi o statie de tratare, dar ca trebuie un efort financiar prea mare. „In plus, in scurt timp apa se va murdari din nou. Trebuie gasita o solutie pentru a mari debitul. Vom analiza problema cu Apele Romane”, a mentionat primarul.
Se asteapta banii privatilor
Cu toate problemele identificate, Ciricul ramine o adevarata atractie pentru ieseni si o provocare pentru orice arhitect. Toata lumea, de la primar, la arhitecti vorbeste de posibilitatile enorme pe care le ofera Ciricul. „Acolo se poate orice presupune un luciu de apa. Trebuie gasita o gindire unitara, pentru a nu lasa zona sa se dezvolte haotic si, totodata, sa inglobeze tot ceea ce exista deja acolo”, a explicat primarul. Planurile Primariei vizeaza transformarea Ciricului intr-o baza de agrement moderna, dar cu banii investitorilor privati. Sefii locali exclud orice varianta de locuinta pe marginea lacurilor Ciric. „Incercam sa includem si lacul Venetia in planul nostru. La Ciric s-ar putea realiza terenuri de sport, chiar baze inchise care sa functioneze si iarna. Am inceput sa analizam toata zona”, a afirmat Iulian Vagner, arhitectul sef al orasului. Acesta a enumerat si citeva din punctele tari ale Ciricului, care in perspectiva ar aduce beneficii uriase oricarui investitor. „Apropierea de Aeroport constituie un avantaj, se pot face hoteluri. La fel, viitorul cartier pentru tineri de la Moara de Vint va asigura o afluenta mai mare de posibili clienti la baza de agrement”, a adaugat Vagner.
Ce solutii propun doi arhitecti cunoscuti
Reporterii „Ziarului de Iasi” au cerut opinia a doi arhitecti cu experienta. Ambii au recunoscut atractivitatea zonei Ciric si imensele posibilitati de investitii. „Se poate dezvolta foarte bine. Este una din zonele de baza ale Iasului. Ar trebui un studiu, o analiza a tot ceea ce este acolo, chiar si pentru calitatea apei din lacuri. In trecut era o placere sa te duci acolo la scaldat. Trebuie neaparat demarata curatirea apei”, a declarat arhitectul Ovidiu Alexevici. Acesta a mai spus ca zona de la Ciric are toate calitatile necesare pentru a deveni un punct de atractie pentru ieseni. „Tentatia este foarte mare. E aproape de Iasi, exista apa, padure. Ultima data cind am fost la Ciric, in urma cu trei ani, am observat ca zona se trata cu delasare. Primaria ar trebui sa demareze repede acel studiu cu institutiile abilitate. Studiul ar trebui facut in combinatie si cu lacul de la Dorobanti”, a adaugat Alexevici. Una din posibilitatile de dezvoltare ale zonei, remarcata de arhitect, ar fi organizarea de activitati culturale. Astfel, Ciricul s-ar putea transforma intr-o scena naturala pentru manifestari care sa atraga iesenii. „S-ar putea organiza o parada a modei pentru costume de baie. La Ciric s-ar putea organiza manifestari culturale pe diverse teme, intruniri literare. S-ar putea organiza concursuri de natatie, cu barci, iar echipele sportive ar putea folosi taberele de la Ciric pentru cantonamente”, a completat Alexevici. Acesta a mai spus ca angajatii Primariei ar putea invata de la alte orase cum sa gestioneze o zona de agrement. „Trebuie o activitate intensa. Se poate forma chiar un consiliu coordonator care sa faca schimb de experienta cu orase ca Tirgu Mures, Cluj, Bucuresti, unde exista astfel de baze de agrement”, a concluzionat Alexevici.
Vericeanu: hoteluri, stranduri, parcuri de joaca pentru copii
Investitiile din alte orase au atras si atentia unui alt arhitect. Astfel, Nicolae Vericeanu sustine ca toate orasele au profitat din plin de zonele din jurul lor. „Ciricul e un loc splendid care poate fi valorificat foarte bine. E pacat sa ai un luciu de apa atit de aproape de Iasi si sa nu profiti de el. Exista o multime de posibilitati de dezvoltare. Si Venetia ar putea fi luata in calcul”, a explicat Vericeanu. Acesta vede dezvoltarea zonei ca fiind strins legata de calitatea apei de la Ciric. Astfel, sustine arhitectul, la Ciric ar trebui realizat un sistem de canalizare care sa colecteze apele de pe versanti si cele evacuate de grupurile sanitare ale cladirilor din zona. „Acolo a fost cindva o canalizare, dar acum nu mai functioneaza. Trebuie realizat un sistem de canalizare pe ambele maluri care sa pompeze apele spre Moara de Vint”, a completat Vericeanu. Printre posibilele obiective ce ar putea sa fie realizate in zona, Vericeanu enumara hoteluri, stranduri, parcuri de joaca pentru copii. „Hotelurile ar fi pentru Aeroport. Ar putea fi montata o instalatie care sa arunce apa si sa se realizeze parcuri acvatice. La un moment dat stiu ca un cetatean german intentiona sa faca acolo un cazino. Sint foarte multe terenuri libere ce trebuie exploatate”, a afirmat Vericeanu.
Un om de afaceri vrea sa faca la Iezareni casute plutitoare
Primaria are ce vedea la acest capitol la un om de afaceri. Nici nu ar trebui sa se uite prea departe, ci chiar in propria curte. In celalalt capat al orasului, tot linga un lac, un iesean a transformat 3 ha de teren intr-o baza de agrement ca la carte. Hidrobiciclete, barci, schi jeturi, piscina pentru copii, locuri de cazare, foisoare pe apa, toate au aparut in ultimii 2 ani linga iazul de la Iezareni, la iesirea din Iasi prin CUG. „Am investit pina acum in jur de 25 de miliarde si inca nu am terminat. Ca planuri de viitor intentionez sa reabilitez un vaporas cu 16 locuri pentru iesiri pe lac. Am inchiriat de la Apele Romane 47 de ha de luciu de apa”, a declarat omul de afaceri Paul Enache. Un alt plan al investitorului este construirea de casute plutitoare. „Vor fi micute. Cei interesati vor putea petrece o noapte in mijlocul lacului”, a afirmat Enache. Omul de afaceri a amenajat si 6 casute cu parter si mezanin. Casutele ofera tot confortul unei locuinte. Astfel, au bucatarie, baie cu dus la parter, iar la etaj au fost instalate paturile. Nu lipseste nici televizorul si nici aerul conditionat. In total, la baza de la Iezareni exista 40 de locuri de cazare. „Tariful pentru o casuta costa 1,4 milioane lei ziua. O ora cu barca costa 60.000 lei, iar cu hidrobicicleta 100.000 lei. Am organizat si un poligon pentru paintball cu transee si redute. Chiar acum lucrez la amenajarea unui parc de aventuri, de fapt un traseu plin de obstacole, cu plase si fringhii”, a adaugat Enache. Terenul omului de afaceri are contact cu apa pe o distanta de 170 de metri. O buna parte din aceasta distanta, sustine Enache, va fi transformata in plaja. „Intentionez sa organizez si concursuri pe apa. Oamenii au aici tot ce doresc pentru o iesire la iarba verde. Avem bar, terase, putem face mici, avem si gratare pentru cei care doresc sa-si prepare singuri mincarea”, a adaugat Enache.
Clujul, Timisoara si Oradea s-au miscat mai bine
Luciul de apa este foarte apreciat in alte orase. Astfel, zonele din preajma riurilor sau a lacurilor sint intretinute si transformate in locuri de agrement. Un exemplu este Clujul. Aici, zona din jurul Somesului a fost amenajata cu alei, peluze de iarba, parcuri. Chiar daca in Cluj nu exista locuri de genul Ciricului, clujenii se pot bucura de sporturi nautice si pescuit. Primaria a amenajat trei lacuri populate periodic cu peste. Si oradenii se pot plimba cu vaporasul. Riul care traverseaza orasul a fost amenajat cu fonduri europene. In viitor, pe malurile riului vor fi construite complexe comerciale. Parcuri, terase si vaporase exista si in Timisoara, pe Bega, municipalitatea derulind mai multe proiecte ambitioase de amenajare a zonelor de agrement urban. (Felix GUZGA)