Imprumutul Primariei facut pina in 2028 va fi dat de belgienii de la Dexia

Municipalitatea va trebui sa plateasca aproape dublu pentru imprumutul de 2.000 miliarde lei. In cursul zilei de ieri s-a stabilit cea mai buna oferta venita de la bancile inscrise in cursa. Comisia de licitatie a stabilit ca Dexia Kommunalkredit, in consortiu cu Banca Transilvania, a oferit cele mai bune conditii financiare pentru Primarie. Concret, daca se va semna contractul cu aceasta banca, municipalitatea ar urma sa plateasca in 22 de ani 3.560 miliarde lei pentru imprumutul initial de 2.000 miliarde lei. In medie, municipalitatea ar trebui sa ramburseze anual cite 161 miliarde lei. Montajul financiar prevede ca la sfirsitul anului 2007 urmeaza sa fie emisa o prima serie de obligatiuni municipale in valoare de 1.000 miliarde lei, suma cu care se va acoperi imprumutul de la banca. Acelasi principiu se va utiliza si pentru cealalta jumatate a sumei. Ultima rata a acestui imprumut ar urma sa fie achitata in 2028. Dexia Kommunalkredit este una dintre cele mai importante banci din Europa si a fost interesata de preluarea Bancii Comerciale Romane. "Urmeaza sa trecem la negocierea contractului. Cred ca in maximum doua saptamini va fi gata. Trebuie sa vedem si conditiile din contract referitoare la termene sau eventuale penalizari. Daca vor fi conditii defavorabile Primariei, putem trece la negocierea cu banca situata pe locul doi", a explicat Valentin Miron, reprezentantul VMB Partners. Negocierile purtate de VMB Partners au adus o economie de 40 miliarde lei pentru Primarie, firma urmind sa incaseze pentru serviciile prestate 10 miliarde lei in trei ani.

Conditii apropiate de cele obtinute de Timisoara

Toti membrii comisiei de licitatie au fost de acord ca Primaria a reusit sa obtina unele dintre cele mai bune conditii financiare pentru astfel de imprumuturi. Doar la Timisoara s-au obtinut conditii financiare mai avantajoase. "Factorul determinant in stabilirea celei mai bune oferte a fost rata interna de rentabilitate. Adica s-au adunat toate dobinzile si comisioanele si s-au impartit la valoarea totala a imprumutului. La Iasi, cea mai buna rata interna de rentabilitate oferita de Dexia este de 7,03%. Diferenta fata de Timisoara este la a doua zecimala, deci conditiile sint foarte apropiate. Probabil ca bancile au vazut un potential mare de dezvoltare a Iasului", a precizat Miron. Rata de rentabilitate a fost calculata de expertii VMB luind in calcul dobinzile de pe piata bancara actuala, dar si trecerea Romaniei la moneda euro in 2014, moment in care se vor modifica si dobinzile.

Cum se va derula creditul

Dupa cheltuirea sumei de 1.000 miliarde lei, se va organiza o emisiune de obligatiuni municipale cu o valoare egala. Banii vor fi folositi pentru acoperirea imprumutului, urmind ca in 2008 Primaria sa aiba la dispozitie restul de 1.000 miliarde lei. "Creditul de la banca va putea fi utilizat in trei ani. Dobinda pentru obligatiuni este in prezent de 7,76%", a afirmat Miron. Astfel, in 2008, municipalitatea va avea de achitat pe de o parte dobinda de 8,36% pentru banii luati cu imprumut, dar si dobinzile aferente obligatiunilor municipale. Acelasi sistem va fi folosit si dupa cheltuirea ultimei transe din imprumut. "Pina in 2012 nu se vor plati decit dobinzi pentru obligatiuni. La sfirsitul primul trimestru din 2012 se va achita a 68-a parte din valoarea obligatiunilor. La fiecare sfirsit de trimestru se va achita aceeasi suma pina in 2028", a explicat Miron. Pe linga rascumpararea obligatiunilor, municipalitatea va trebui sa achite si dobinzile aferente sumelor ramase de platit. Reprezentantii VMB sustin ca Primaria va putea imprumuta si alte sume de bani in functie de proiectele viitoare sau de un necesar de cofinantare a proiectelor pe fonduri structurale. Astfel, in prezent, legea permite ca un Consiliu Local sa poata realiza imprumuturi sau sa garanteze credite pina la un prag de 30% din veniturile proprii. Oficialii Primariei sustin ca gradul maxim de indatorare va fi atins in 2012. "Atunci, gradul de indatorare ar urma sa fie de 10,8%. Nu am luat in calcul insa imprumutul de 15 milioane de euro de la BERD, pentru care inca se negociaza. Am prins toate celelalte imprumuturi sau garantii ale Consiliului Local. Concret, cele 10,8 procente reprezinta o suma de 270 miliarde lei. Am luat in calcul o crestere de 6% pe an pentru veniturile proprii, majorare acceptata si de Ministerul de Finante. Astfel, pentru 2006 am prevazut venituri proprii de 1.780 miliarde lei, iar in 2012 veniturile proprii au fost estimate la 2.514 miliarde lei", a declarat Victorel Lupu, directorul economic al Primariei.

La ce vor fi folositi banii

Banii imprumutati ar urma sa fie cheltuiti foarte repede. Astfel, cel tirziu la sfirsitul anului 2009, municipalitatea ar trebui sa realizeze investitii de 2.000 miliarde lei. Pentru anul 2007 a fost prevazuta finantarea unui numar de opt proiecte mari, utilizind doar jumatate din credit, adica aproximativ 29 milioane euro. "Ca si proiecte noi, pentru care va fi nevoie sa organizam licitatii de executie, avem reabilitarea strazilor, pentru care s-au prins 10,5 milioane euro, construirea de parcari cu 5 milioane euro si realizarea a 224 de locuinte sociale pentru care se vor aloca 5 milioane euro", a completat Mihai Chirica, directorul tehnic al Primariei. El a mai spus ca din acelasi credit vor fi finantate si citeva proiecte in derulare cum ar fi reabilitarea iluminatului public cu 1,8 milioane euro, cofinantarea depozitului ecologic cu 2 milioane euro, partea aferenta anului 2007, realizarea sistemului informatic din Primarie cu 1,5 milioane euro in 2007, finalizarea cadastrului general cu 1,4 milioane euro si pasajul de la Hala Centrala cu 800.000 euro. "Conditiile financiare ale imprumutului sint foarte bune, dar banii trebuie investiti in proiecte care sa aiba randament dublu, astfel incit Primaria sa nu iasa in pierdere. In plus, avem nevoie de fonduri nerambursabile pentru investitii. Oricit de bune ar fi conditiile, tot imprumut este", a spus Tiberiu Brailean, consilier local al PD si membru al comisiei de licitatie.

Cine este Dexia Kommunalkredit

La licitatia organizata de Primarie s-au prezentat trei banci: Dexia Kommunalkredit, Banca Comerciala Romana, Raiffeisen Bank. Clasamentul final al ofertelor financiare a fost condus de Dexia, urmata la mica distanta de Raiffeisen Bank si BCR. "Dexia Kommunalkredit a intrat pe piata din Romania in urma cu un an, dar are deja multe contracte. Este cea mai puternica institutie de credit comunal din Europa. Chiar acum a incheiat un contract cu Ministerul de Finante in valoare de 100 milioane euro", a declarat Marius Bostan, reprezentant al VMB Partners. De altfel, banca belgiana are mai multe contracte incheiate cu Guvernul Romaniei, dar si cu autoritati locale. Printre acestea se numara Consiliul Judetean Alba, care a fost imprumutat cu 500 miliarde lei, Consiliul Judetean Constanta, cu un credit de 8,6 milioane euro, sau Consiliul Local Mures, cu un contract de 520 miliarde lei.