Marea sfidare

Rectorii ieseni isi tin averile la secret, desi au lefuri care ii situeaza in topul bugetarilor si conduc institutii care cheltuiesc bani publici ce concureaza cu bugetul unui oras. Nici unul dintre sefii universitatilor din Iasi nu a respectat pina in acest moment prevederile legii ANI, privind declararea publica a averilor. „Legea se refera numai la personalul administrativ al institutiei. M-am consultat si cu juristi", sustine rectorul Universitatii „Cuza", prof.dr. Dumitru Oprea, cel mai vehement impotriva afisarii averii, cu toate ca, in calitate de europarlamentar si de candidat la primaria Iasului, ar fi de asteptat sa militeze pentru transparenta.

Dupa citeva incercari nereusite ale ministrilor Educatiei de a convinge conducerile universitatilor sa respecte principiul transparentei, prin publicarea declaratiilor de avere, exista incepind de anul trecut o lege care ii nominalizeaza explicit pe universitari in rindul celor care trebuie sa-si faca publice veniturile. In legea ANI (nr. 144/2007), se precizeaza ca: „persoanele cu functii de conducere si control din cadrul unitatilor sistemului de invatamint de stat" sint obligate sa-si faca publice declaratiile de avere prin afisarea lor pe pagina de internet a institutiei.

Termenul limita de afisare era, conform legii, 10 decembrie 2007 pentru averile anului 2006 si 15 mai 2008 pentru venituri realizate in 2007. Pina la adoptarea acestei legi, declararea averilor era obligatorie pentru functionarii publici, din care sefii universitarilor nu fac parte.

Cu toate acestea, au existat opinii potrivit carora, chiar si in virtutea legii functionarului public, averile rectorilor trebuiau comunicate. Si Ministerul Educatiei a recomandat, in mai multe rinduri, publicarea declaratiilor de avere.

Justitia a obligat doua universitati sa afiseze averile

Mai mult, in anul 2006, unul dintre membrii fondatori ai Asociatiei EDU CER, a dat in judecata Universitatea Bucuresti si Universitatea „Babes – Bolyai" din Cluj-Napoca pentru a le obliga sa publice pe pagina de internet declaratiile de avere ale conducerii. Tribunalul Vilcea a admis cererea membrului EDU CER, obligind astfel cele doua universitati sa afiseze pe pagina proprie de internet informatiile de interes public ce ar fi trebuit comunicate din oficiu, in caz contrar riscind sa plateasca fiecare un milion de lei vechi pentru fiecare zi de intirziere.

De altfel EDU CER a avut de partea sa, pe linga legea functionarului public, o prevedere legala fara nici un fel de echivoc: un index atasat Legii 601/2004, pentru aprobarea ordonantei de urgenta a guvernului nr. 24/2004, privind cresterea transparentei in exercitarea demnitatilor publice. Acest index, publicat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, contine adresele paginilor de Internet ale autoritatilor si institutiilor publice care au obligatia sa publice declaratiile de avere.

Adresele universitatilor de stat sint si ele pe aceasta pagina. Ca urmare a deciziei instantei, in prezent, Universitatea Bucuresti are afisate pe site-ul institutiei declaratiile universitarilor cu functii de conducere, actualizate la nivelul anului 2007 (pagina de internet a Universitatii din Cluj nu poate fi accesata).

In urma cu doua saptamini, Ministerul Educatiei si Cercetarii a trimis universitatilor o noua recomandare pentru respectarea legii ANI, dar decizia le apartine acestora din urma, fiind institutii autonome. La Iasi, pe paginile de internet ale universitatilor nu se gaseste insa nici o declaratie de avere. Intrebati in legatura cu acest lucru, rectorii ieseni fie se opun categoric, cazul lui Dumitru Oprea, fie dau din umeri si invoca necunoasterea legii: „Ultima data cind s-a pus aceasta problema in Senat, doar functionarii publici erau obligati sa-si notifice averea", declara rectorul Universitatii Tehnice, Nicolae Badea.

Secretomanie la „Cuza"

Rectorul Universitatii „Al.I. Cuza", prof. dr. Dumitru Oprea, este constant in ce priveste refuzul de a-si face publica averea. Argumentul este acelasi: doar functionarii publici au aceasta obligatie. Oprea nu se regaseste nici in categoria „persoanelor cu functii de conducere si control din cadrul unitatilor sistemului de invatamint de stat" prevazute in legea ANI. „Eu nu detin o functie de conducere si control in cadrul universitatii, ci doar personalul administrativ", motiveaza prof. dr. Dumitru Oprea, spunind ca a depus declaratia sa de avere cind a candidat la alegerile europarlamentare.

„Legea ANI include in mod clar si rectorii, precum si ceilalti universitari cu functii de conducere. Nu e nici un dubiu. Legea face referire la toate persoanele cu functii de conducere, precum si la persoanele cu functii de control. Argumentul invocat de rectorii care refuza sa se supuna acestei legi este similar cu unul de genul ca intr-o lege ar trebui sa se precizeze explicit ca e vorba atit de barbati, cit si de femei", ne-a declarat sub anonimat un specialist in drept de la Universitatea „Cuza", unde acum doi ani, rectorul Oprea declara presei: „Daca da vreunul vreo declaratie cu privire la avere, zboara de la Universitate!".

Averea rectorului de la „Cuza" a fost cunoscuta de public in anii 2004 si 2005, indirect, din declaratiile de avere ale sotiei sale, care, in calitate de functionar public, au fost postate pe pagina de internet a Ministerului de Finante. In 2004, Dumitru Oprea avea un venit net de circa 119 milioane lei vechi pe luna, ceea ce inseamna un venit anual de 1,453 miliarde.

La venitul provenit de la universitate, averea personala a prof.dr. Dumitru Oprea mai era completata cu un apartament evaluat la acea vreme la 825 milioane lei, o casa de 200 de milioane, un Audi A4 din 2002 si 3 conturi bancare de 1,324 miliarde lei, 6.037 de euro, respectiv 5.239 de dolari. In anul 2005, tot din declaratia sotiei, reiesea ca venitul anual al rectorului de la „Cuza" a fost de 1,436 miliarde. Salariul lunar era 119,682 de milioane, proprietatile erau aceleasi, iar valoarea conturilor a ramas neschimbata.

Cum s-a schimbat averea rectorului UMF in ultimii doi ani

Desi nu si-a afisat averea pe site, rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie „Gr.T. Popa", prof. dr. Cristian Dragomir, a fost mai deschis in a-si enumera veniturile. Astfel conform propriilor declaratii, averea prof.dr. Cristian Dragomir, la sfirsitul mandatului cuprinde: o casa (pe numele fiicei), terminata la sfirsitul anului 2000, unde locuieste cu familia, care masoara  o suprafata de 300 mp, evaluata „la peste 100.000 euro", un teren de 40.000-50.000 mp in Sulita, judetul Botosani, pe numele sotiei, si un alt teren de 5.000 mp in zona Pietrarie.

La bunuri mobile rectorul UMF mai detine un autoturism Seat Leon fabricat in anul 2006, estimat la 15.000 de euro. „Nu posed nici conturi in banca si nu am nici datorii. Salariul nu vi-l pot da pentru ca este confidential", a mai precizat rectorul Dragomir, refuzind sa isi declare salariul, pe motiv ca este confidential.

Insa, potrivit estimarilor, de la UMF si de la Spitalul „Sf. Spiridon", salariul sau este de aproximativ 60 milioane lei net.  Averea lui Cristian Dragomir a suferit modificari in ultimii doi ani. Astfel, la inceputul anului 2006, el detinea un apartament cu 4 camere situat in Copou, pe strada Aurora, o casa (pe numele fiicei) cu 5 camere pe strada Sararie, un teren de 2.000 mp in Pacurari, un teren de 500 mp in zona Podul de Fier, un teren de 300 mp linga politia municipala, un Renault Megane 1998 si un cont bancar cu 300 milioane lei vechi.

Salariul sau era de  47 milioane lei pe luna, dintre care 38 de miloane de la UMF si 9 milioane indemnizatie pentru jumatate de norma de la Ministerul Sanatatii, in calitate de medic chirurg si sef de sectie la Spitalul „Sf. Spiridon", el renuntind in 2005 la indemnizatia de rector.

Profesorul Jitareanu a cistigat 150.000 pe an

La Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad", rectorul Gerard Jitareanu, nefiind la curent cu legea ANI, a precizat ca declaratia lui de avere va fi similara cu cea din februarie 2007, depusa pe site-ul Primariei, in calitate de consilier local: un teren agricol din 1999 in judetul Botosani de 17.800 mp, un teren agricol de 2.000 de mp in Iasi, o casa in valoare de 42.000 euro, dar si un autoturism Ford Mondeo din 2001.

De asemenea, la data realizarii declaratiei, rectorul mai avea la categoria bunuri mobile instrainate un apartament in valoare de peste 50.000 euro, 2 conturi deschise in 2007, unul de 200.000 RON si celalalt de 10.000 de euro, un credit contractat in 2003, scadent in 2018, de 30.000 euro. Venitul sau anual ca rector universitar este de 74.833 RON (in jur de 62 milioane lei pe luna), iar din alte activitati de 18.927 RON anual. La acestea se adauga 56.640 RON, in calitate de titular al unui program  de cercetare PHARE – respectiv proiecte nationale si internationale. Adica intr-un an, profesorul Jitareanu a avut un venit de 150.400 lei, adica 12.533 lei pe luna.

Rectorii de la UTI si Arte se eschiveaza

La Universitatea de Arte, rectorul Viorel Munteanu a discutat in Senatul Academic recomandarea primita de la minister si a declarat ca toti membrii din conducere isi vor intocmi declaratii de avere pe care le vor depune la Departamentul Resurse Umane, nu insa si pe Internet. „S-a discutat in Senat aceasta problema si s-a decis ca toata conducerea universitatii va face aceste declaratii, pe care le vom depune la departamentul de resurse umane. Nu le vom afisa insa pe site-ul universitatii", a precizat Viorel Munteanu.

Rectorul Nicolae Badea, de la Universitatea Tehnica „Gh. Asachi", a fost cit se poate de surprins de intrebarea privind averea, motivind ca nu este inclus in categoria functionarilor publici. Dupa ce insa a citit legea ANI, Badea a precizat ca nu-si va face publica declaratia imediat: „In curind imi va expira mandatul de rector si imi voi face declaratia in acel termen prevazut de lege, de 15 zile de la finalizarea mandatului. Nu pot sa cer acest lucru nici celorlalti profesori aflati in functii de conducere, deoarece fiind alegerile, nici nu se stie inca cine trebuie si cine nu sa-si intocmeasca declaratie de avere", spus Nicolae Badea.