Medicii aspira bani prin 15000 de clone

Trafic sau vinatoare de pacienti? La aceasta intrebare trebuie sa raspunda sefii Sanatatii iesene, in fiecare caz in parte. „Am observat astfel de cazuri inca de anul trecut. Am decis ca de acum inainte, cind le descoperim, sa nu mai decontam cheltuielile in cazul celor doi medici“, a spus dr. Iulian Serban, directorul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS). Pentru ca numarul pacientilor „dublati“ este foarte mare, sefii CJAS au exclus practic ipoteza unei erori in sistem. Adica, la baza acestei practici ar sta interesul pur financiar al unor medici de familie care nu si-au indeplinit baremul minim de pacienti sau care vor sa cistige mai mult, fiecare pacient aducind bani in plus de la Casa de Asigurari. In lumea medicala ieseana se vorbeste de un adevarat comert cu pacienti fictivi. Medici pensionari care si-ar vinde chiar listele de pacienti colegilor sau vinzarea pur si simplu „la bucata“ a codurilor numerice personale ar fi doar doua dintre metodele folosite. „Ziarul de Iasi“ face astazi o analiza a sistemului, plecind de la un exemplu concret.
CNP identic intr-un cabinet din Iasi si unul din Belcesti
Analiza reporterilor a plecat de la cazul familiei profesoarei Vasilica Botezatu. Toata familia acesteia o are ca medic de familie pe Adriana Danicel. „La inceputul lui aprilie, m-am dus sa cer medicului de familie o scutire pentru fiul meu. Doctorul mi-a cerut sa ii explic de ce mi-am inscris fiul la alt medic. Am ramas foarte surprinsa de repros. I-am explicat ca eu nu am dus copilul la alt medic. Mi-as fi inscris toata familia daca as fi decis sa imi schimb medicul de familie“, a afirmat profesoara Vasilica Botezatu. Anterior, medicul de familie fusese chemat la CJAS pentru a explica prezenta unui cod numeric personal (CNP) atit pe lista sa, cit si pe cea a unui alt medic din judet. „Am primit o instiintare de la CJAS pentru a ma prezenta si explica ce se intimpla cu un pacient care aparea atit in lista mea, cit si in a altui medic din mediul rural. Este vorba despre un copil de 11 ani pe care il tratez de la virsta mica. Practic, pe lista medicului din mediul rural aparea cu nume schimbat, dar cu acelasi cod numeric personal. Nu imi explic cum de s-a ajuns la o astfel de situatie“, a relatat doctorul Adriana Danicel. In acest caz, CNP-ul baiatului era comun, la fel si cele doua prenume, doar numele de familie fiind schimbat. Pacientul in cauza figura si pe lista medicului de familie Violeta Toderica, care isi desfasoara activitatea in comuna Belcesti. Pentru aceasta coincidenta, medicul din Belcesti a dat vina pe CJAS. „Mai multi colegi au gasit pe lista acelasi pacient, adica dubluri. Asa ni s-au luat in jur de 100 de pacienti fiecaruia. Cred ca este in interesul CJAS sa practice aceasta metoda pentru a deconta mai putine cazuri“, a raspuns doctorul Violeta Toderica. Cind a fost intrebata citi pacienti are inscrisi pe lista, a refuzat sa dea numarul acestora.
In ultima vreme, din ce in ce mai multi medici de familie ajung in situatia de a trata ieseni dublati. „Fenomenul exista. Chiar eu am descoperit ca, luna aceasta, 30 dintre pacientii pe care ii tratez au ajuns si pe listele altor medici. Aceste miscari apar in special cind se apropie termenul anual de a incheia un nou contract cu CJAS. Medicii care nu au acumulat numarul de pacienti prevazut de normele in vigoare, adica peste 1.000 de pacienti cu calitatea de asigurat, atunci pentru anul urmator nu vor mai beneficia de contract cu CJAS. Practic, nu vor mai primi buget“, a explicat dr. Tania Bernstein, presedintele Asociatiei Medicilor de Familie din Iasi. In lumea medicala se vorbeste de existenta a cel putin doua „filiere“ de dublare a pacientilor. Astfel, se vehiculeaza vinzarea de CNP-uri, care era posibila chiar din interiorul CJAS, sau chiar vinzarea de liste intregi de pacienti. In acest ultim caz, s-ar afla medici in prag de pensionare care si-ar oferi lista in schimbul unor sume consistente de bani.
Miza: banii statului
In aceste conditii, care este miza dublarii pacientilor? Raspunsul este simplu si rezulta din modalitatea de plata a medicilor impusa de stat. Astfel, bugetul unui medic de familie se calculeaza in functie de grupele de pacienti inscrisi pe liste, dar si de numarul lor. Fiecare medic trebuie sa aiba minimum 1.000 de pacienti. In plus, cei care au mai multi copii sau batrini inscrisi pe lista, obtin mai multe puncte si prin urmare un buget mai mare. Aceste categorii sint mai bine punctate. Sa luam exemplul concret al unui medic de familie din Iasi. Acesta are pe liste 2.186 de pacienti. Dintre acestia, 1.440 sint cu virste cuprinse intre 5-50 de ani, 745 de ieseni sint trecuti de 60 de ani si e doar un pacient sub patru ani. Astfel, medicul in cauza obtine lunar 3.000 de puncte, incluzind serviciile medicale prestate care sint cuantificate tot prin puncte. Traduse in bani, punctele ii aduc acestui medic un buget lunar de 40 de milioane de lei din care trebuie sa plateasca angajatii cabinetului, dar si facturile la utilitati si materiale sanitare. Potrivit normelor in vigoare, bugetul unui medic de familie este acordat de catre CJAS dupa urmatoarea formula: 85% in functie de punctele acumulate si doar 15% pentru serviciile medicale prestate. Adica, cu alte cuvinte, interesul medicilor de a avea cit mai multi pacienti este justificat. Pe de o parte, un numar mai mare de pacienti inseamna mai multi bani lunar, chiar si in situatiile in care unii nu trec pe la cabinet cu anii. Mai mult, legea nu prevede un numar maxim de pacienti. Pe de alta parte, exista medici care se afla la pragul de indeplinire a baremului de 1.000 de pacienti. Practic, lipsa unui singur pacient sub aceasta limita echivaleaza cu „falimentul“ cabinetului pe cel putin un an de zile, adica pina la urmatorul termen de incheiere a contractelor cu CJAS.
Seful CJAS a restrictionat accesul la CNP-uri
Sefii CJAS sustin ca stiu inca de anul trecut de astfel de situatii si ca au luat deja primele masuri pentru a stopa fenomenul. „In august, anul trecut, cind mi-am inceput mandatul, erau in jur de 38.000 de cazuri de ieseni care figurau cu acelasi CNP pe listele mai multor medici de familie. In prezent, s-a ajuns la un numar de 15.000 de astfel de situatii si am luat masuri pentru ca numarul acestora sa scada“, a declarat dr. Iulian Serban. Astfel, in primul rind s-a restrictionat accesul angajatilor din institutie la baze de date in care apar toate informatiile legate de asigurati. „Pina acum, toti angajatii aveau acces la aceasta baza de date. De acum incolo, doar trei persoane pot accesa cu o parola anume respectivul program“, a explicat dr. Serban. Adica, directorul vrea sa excluda de acum inainte posibilitatea de a se scurge informatii din institutia pe care o conduce. O alta pista pe care merge Serban pentru scurgerile de informatii ar fi alte institutii ale statului. „Pot fi luati in calcul chiar si angajati care lucreaza in cadrul directiilor de Evidenta a Populatiei pentru ca si ei au acces la codurile numerice ale asiguratilor“, a precizat directorul CJAS.
Tot pentru a stopa acest fenomen, de saptamina aceasta, reprezentantii CJAS au hotarit ca ori de cite ori vor descoperi un pacient care apare pe doua liste, respectivul caz nu va mai fi decontat, fara a se mai tine cont de cine trateaza in realitate pacientul. „Le-am propus ca la fiecare trei luni (cind un pacient poate sa-si schimbe medicul de familie – n.r.) sa prezinte o lista actualizata cu pacientii proprii. Medicii de familie au refuzat spunind ca le este practic imposibil ca la fiecare trei luni sa adune cite 2.000 de semnaturi, citi pacienti ar avea pe lista. Atunci am decis ca CJAS nu va mai deconta astfel de cazuri de acum incolo“, a incheiat dr. Serban. Chiar stiind ca in acest moment sint dublati 15.000 de pacienti, Serban nu a putut face un calcul cu cit a fost prejudiciat statul prin dubla decontare. In acest moment, in judet exista 820.000 de pacienti impartiti la cei 440 medici de familie.