Misiune imposibila

Romania s-a angajat la intrarea in Uniunea Europeana sa racordeze toate localitatile la reteaua de apa-canal pana in 2018 u doar 24 din cele 420 de sate au insa, in 2012, acces la canalizare, iar apa ajunge in doar o treime dintre localitatile din mediul rural u principala problema este reprezentata de lipsa banilor u „Pana in 2016, toate localitatile iesene vor avea apa potabila. In cazul canalizarii, problema este mai complexa", spune presedintele CJ

Iasul se indreapta cu pasi timizi spre indeplinirea directivelor impuse de Uniunea Europeana, cu privire la gradul de racordare la alimentarea cu apa potabila si canalizare. Desi UE a cerut Romaniei ca, pana la finalul anului 2018, toti locuitorii sa aiba acces la apa si canalizare, cel putin in judetul Iasi haznaua inca este la putere. Potrivit datelor furnizate de Consiliul Judetean, numai 5,7% din cele 420 de sate ale judetului dispun de canalizare partiala, in timp ce 34,5% au alimentare cu apa. In calcul nu au fost luate si orasele Iasi, Targu Frumos, Harlau si Podu Iloaiei, care vor fi racordate integral la cele doua utilitati prin intermediul unui proiect european de 590 milioane lei, fara TVA, derulat de ApaVital. Cu toate acestea, seful jude­tului, Cristian Adomnitei, nu se arata ingrijorat in privinta termenelor, susti­nand ca cel putin in cazul alimentarii cu apa potabila racordarea integrala va fi definitivata pana la terminarea mandatului sau. „Eu consider ca, pana in anul 2016, toate localitatile iesene vor avea apa potabila. Sunt increzator, pentru ca noi facem un lucru unic in tara, adica sprijinim comunitatile cu teava si cu inginerii, iar acestea isi aduc singure utilajele de sapare si muncitorii, si impreuna facem proiectul. In cazul canalizarii, problema este mai complexa, dar eu spun ca reusim pana in 2018", a precizat Cristian Adomnitei, pre­sedintele Consiliului Judetean.

Bani cu taraita de la Bucuresti

Practic, in urmatorii patru ani vor trebui sa fie racordate la apa potabila circa 275 de sate din 43 de comune, iar in urmatorii sase ani, peste 390 de sate din 71 de comune la canalizare. Situatia nu este prea roz, daca luam in considerare situatia unitatilor administrativ-teritoriale care au proiecte in derulare prin HG 577/97 privind pietruirea drumurilor co­munale si alimentarea cu apa a satelor. Din cele 25 de primarii, doar cinci au primit in acest an sume intre 200.000 si 500.000 lei, desi au resturi de lucrari de executat chiar si de ordinul milioanelor de lei. Un astfel de caz este comuna Cristesti, unde au fost executate lucrari in proportie de doar 10-12%. „Firma de la noi a executat lucrari de sapte miliarde, bani pe care trebuia sa ii primim de la MDRT. Daca primeam la timp fondurile dupa cum calculasem, trebuia sa fim aproape de finalizare, dar sper ca in 2014 sa terminam proiectul. Canali­zarea o terminam pe 11 iunie anul viitor, prind fonduri de la Ministerul Me­diului", a explicat Constantin Bolohan, primarul din Cristesti. Totodata, celelalte aproximativ 20 de comune nu au primit niciun leu in 2012. In cazul racordului la canalizare, in judet exista 18 comune care au realizat studii de fezabilitate ce au fost trimise catre Ministerul Dezvol­tarii Regionale si Turismului pentru obtinerea finantarii.

Orasenii platesc pentru sate

Si in cazul comunelor care au sisteme de alimentare cu apa sau canalizare exista probleme, unele avand putini clienti si creand dezavantaje financiare pentru administratorul retelelor, respectiv ApaVital. Totusi, reprezentantii regiei sustin ca, in timp, sistemele vor deveni profitabile, ele fiind realizate dupa „principiul solidaritatii". „Sistemele de apa care au putini clienti implica niste costuri ridicate, ele devenind rentabile de la cateva sute de clienti. Cu toate acestea, sunt servicii publice care trebuie dezvoltate pentru a dezvolta la randul lor comunitatile rurale, chiar daca aduc pierderi la inceput. Ele sunt concepute dupa principiul solidaritatii, comuni­tatile mari le ajuta pe cele mici sa se ridice", a explicat Razvan Manolache, purtatorul de cuvant al ApaVital. Una dintre aceste comune este Siretel, unde exista doar 44 de bransamente de la care se alimenteaza circa 400 de sateni. „Deocamdata, comuna noastra este racordata la sistemul de alimentare cu apa potabila doar in proportie de 20%, insa asteptam un raspuns favorabil pentru proiectul nostru pe fonduri europene. Am facut toate demersurile, dar inca nu am primit un raspuns. Ar urma ca 70% din valoarea proiectului sa fie bani europeni", a declarat Gheorghe Ancuta, primarul comunei Siretel.