500 de miliarde puse la ciorap

In anul care tocmai s-a incheiat, din punct de vedere financiar, pentru
romascani a contat cel mai mult siguranta banilor pe care au reusit sa ii
puna deoparte, economii care, investite, au reusit sa le aduca si ceva
dobinda. Fiind garantate de catre stat si cu o dobinda care nu este
impozabila, ca in cazul dobinzii bancare, certificatele de trezorerie au fost
foarte atractive pentru populatie. In cele zece emisiuni de certificate de
trezorerie lansate de Ministerul de Finante pentru populatie (cinci cu
scadenta la trei luni si cinci scadente la jumatate de an), romascanii au
investit nu mai putin de 358 de miliarde de lei, la care se adauga alte 124
de miliarde de lei reprezentind certificate de trezorerie sau de depozit
(certificate de trezorerie nerascumparate la termenul de scadenta), aflate in
sold la sfirsitul anului 2003. „In decursul anului 2004, din totalul
certificatelor aflate in sold si cumparate in decursul anului, au fost
rascumparate certificate in valoare de 329 de miliarde de lei, ceea ce
inseamna ca, la data de 1 ianuarie 2005, soldul insuma 153 de miliarde de
lei”, a declarat economist Daniel Prajescu, directorul Trezoreriei din cadrul
Administratiei Finantelor Publice Roman. Economiile populatiei la
Trezorerie depasesc bugetul local, de circa 460 de miliarde de lei.
Dupa rasunatoarele falimente din anii trecuti ale unor banci, cind multi
deponenti s-au sters pe bot de banii adunati cu atita truda, certificatele de
trezorerie sint privite cu mare incredere de catre populatie, chiar daca
dobinda a scazut intr-un an cu un procent si jumatate, fiind cu citeva
procente sub dobinzile practicate de cele mai generoase banci. Daca la
inceputul lui 2004 statul oferea o dobinda de 15,5 % pe an la certificatele
cu scadenta la 180 de zile, la sfirsitul anului dobinda oferita a scazut pina la
14%, in vreme ce la certificatele de trezorerie scadente la 90 de zile
dobinda a scazut in cursul anului trecut de la 15% la 13,5%. „La o analiza
a vinzarilor de certificate se constata ca o cautare mai mare au avut-o cele
cu scadenta la 90 de zile, pentru ca populatia nu vrea sa isi blocheze
economiile pentru o perioada prea mare de timp”, a mai precizat Daniel
Prajescu. (Adrian CRAINET)