PIPS se lupta cu falimentul

Dupa 50 de ani de activitate, SC Productie Industriala si Prestari
Servicii (PIPS) Roman isi da, in aceste zile, „ultima suflare”. Fosta
ICFRIM, apoi Industria Locala Roman, era, in anul 1989, o sectie a
PIPS Neamt, cu 350 de angajati care lucrau in atelierul mecanic,
turnatoria de fonta, service, hala de tricotaje, croitorie de serie si de
comanda. In 1990, PIPS Roman a devenit societate independenta,
fiind profitabila pina in anul 1994, sub „guvernarea” directorului Ioan
Bageac. Desi, pina in anul 2000, nici un angajat nu a fost
disponibilizat, societatea – condusa de Vasile Rusu pina in 1997 si de
Radu Grecu, pina in 2000 – a inceput sa inregistreze datorii din ce in
ce mai mari, atit catre stat, cit si catre diversi creditori. Declinul PIPS
Roman a devenit oficial in anul 1998, cind firma a intrat in executare
silita. In mai putin de sapte ani, din societatea romascana ce detine
unica turnatorie de fonta din Moldova s-a ales praful.
In anul 1998, toate cladirile si activele PIPS SA se aflau sub
sechestru. Administratia Finantelor Publice a vindut, pentru
recuperarea creantelor, atelierul mecanic, service-ul si centrul de
sifoane din Scuarul Republicii. Turnatoria era salvata, la acel moment
fiind si productiva, cu 130 de angajati. Desi toate activele PIPS se
aflau sub sechestru, societatea a fost vinduta, in anul 2000.
Reprezentantii firmei au aflat de acest lucru de la Salvadore Tofan,
director, in acea vreme, al Fondului Proprietatii de Stat Neamt.
Nimeni nu aflase de organizarea unei licitatii, nimeni nu stia cine e
cumparatorul. Se stia doar o suma: 680 de milioane de lei, pret modic
pentru o societate ale caror active si terenuri erau evaluate, in acel
an, la patru miliarde de lei si in a carei magazie se aflau produse
finite ce valorau peste un miliard. Mai mult, directorul PIPS Roman,
instalat din anul vinzarii, este Sorinel Tofan, varul lui Salvadore
Tofan. Sorinel Tofan nu a prezentat niciodata Sindicatului Liber din
societate contractul de vinzare – cumparare al firmei, netinind cont de
faptul ca sindicatul detinea 14% din capitalul social.
Incepind cu anul 2000, in fabrica totul parea sa mearga bine. Noua
conducere a retehnologizat societatea, contractele de export au fost
onorate in continuare. Cu toate acestea, banii primiti din contracte nu
au acoperit niciodata datoriile fabricii si, uneori, nici macar salariile
angajatilor. Conform bilantului contabil al societatii, incheiat in anul
2003, PIPS SA avea datorii de 7,577 miliarde de lei la bugetul local,
775 milioane de lei – la diversi creditori, 4,1 miliarde – la bugetul de
asigurari sociale, 5,4 miliarde – la bugetul asigurarilor de somaj, plus
penalizarile aferente. Datoriile actuale ale fabricii depasesc 40 de
miliarde de lei.
PIPS se apropie cu pasi repezi de faliment. Dintr-o lista de 50 de
mijloace fixe ale firmei, in valoare totala de 480 de milioane de lei, nu
a mai ramas aproape nimic. Ultima incercare de vinzare a unui utilaj
a fost acum citeva zile, fiind vorba de un strung. Cei peste 100 de
angajati ai PIPS Roman risca sa ramina, curind, fara loc de munca,
dupa ce au stat acasa toata luna ianuarie, din cauza lipsei materiei
prime. De saptamina trecuta, PIPS se afla sub supravegherea
lichidatorului judiciar Rodica Teofanescu. Procedura de reorganizare
judiciara presupune ca astazi sa fie depusa o cerere in acest sens,
urmind inventarierea, notificarea creditorior si publicitatea aferenta
vinzarii unor bunuri. Instanta decide daca intentia de reorganizare
poate fi acceptata si daca planul de reorganizare va deveni
functional. Oricum, decizia finala va fi luata pe 19 aprilie, in adunarea
creditorilor. (Alex NISTOR)