Vinzatorii de cuvinte

Toata lumea recunoaste binefacerile libertatii de exprimare, cistigata dupa Revolutie. Daca prin anii ’90-’91 toata lumea avea curajul sa-si spuna parerea, fara nici o retinere, despre probleme de interes public – ceea ce facea mai usoara munca unui ziarist -, pe masura ce anii au trecut, accesul la informatii a fost limitat sau, mergind cu diplomatia pina la extrema diabolica, autoritatile publice au inventat traducatorul din limba romana. Membru al Biroului de Relatii Publice sau purtator de cuvint, acest functionar este platit din banii nostri pentru a ne explica, in limba romana, ceea ce sefii lui vor sa ne transmita. Modelul, preluat din "lumea buna", este, din pacate, "altoit" pe un trunchi de sorginte balcanica, ceea ce presupune ca mesajul trebuie sa sune bine si sa nu spuna prea multe. Si cum asemenea persoane trebuie sa dovedeasca abilitati de comunicare, dupa modelul de la Bucuresti, o parte din institutiile publice sau private si-au ales purtatori de cuvint chiar din rindul ziaristilor. Despre cit de bine isi fac acestia datoria se poate vedea din fluxul de informatie oferit ziarelor.
Si cu slanina in pod, si cu porcul in curte
Consiliul Judetean are doi purtatori de cuvint: Corneliu Lamatic, ziarist la cotidianul "Ceahlaul", si Viorel Cozma, care lucreaza la "Moftul Neamtului". Eforturile noastre de a-i contacta, zile in sir, la diverse ore, au esuat. "Ziarul de Roman" a primit informatii direct de la angajatii Consiliului Judetean, ceea ce este o nota buna pentru conducatorii acestei institutii, dar nu a fost bombardat cu comunicate de presa din partea celor doi purtatori de cuvint, ceea ce este o nota proasta pentru conducerea CJ.
Mai nou, si partidele politice si-au luat purtatori de cuvint, si tot din rindul ziaristilor. Mariana Olteanu, ziarist la cotidianul "Ceahlaul", este purtatorul de cuvint al Organizatiei judetene PSD. La aceasta categorie de purtatori de cuvint se pune o singura intrebare: cum pot fi obiectivi, atunci cind trebuie sa scrie despre institutia sau partidul care ii plateste?
De cealalta parte a baricadei
Prefectura Neamt o are ca purtator de cuvint pe ziarista Liliana Pavel, care a lucrat la cotidianul "Ceahlaul". Ea este si consilier al prefectului.
Tot un ziarist a numit in functia de purtator de cuvint si Primaria Roman. Cunoscut mai ales de pe micile ecrane si din presa scrisa, Dan Ailincai – cu state foarte vechi in presa locala – indeplineste functia de purtator de cuvint al administratiei publice locale si pe aceea de sef al Serviciului Relatii cu Publicul. "Aceasta munca a devenit foarte importanta in ultimii ani. Ne aliniem la ceea ce face Vestul de mai multi ani. Purtatorul de cuvint nu are relatii numai cu presa, ci si cu alte institutii guvernamentale, cu societati comerciale si chiar cu publicul larg. Relatia cu presa trebuie sa fie si este una foarte corecta. Prin natura meseriei, ziaristii trebuie sa fie foarte insistenti, pentru ca altfel nu pot obtine relatii. Purtatorul de cuvint are datoria sa le puna la dispozitie informatiile, cind le are, pe loc, cind nu, dupa ce se informeaza el insusi. Purtatorul de cuvint se afla in slujba cetatenilor si, deci, si a presei", e de parere Dan Ailincai.
Dupa ce a fost aproape o luna purtator de cuvint al Goscom, Vlad Clapa, fost ziarist la ziarul "Radar" si apoi la studioul local de televiziune, a ajuns purtator de cuvint la "Petrotub". Ca sa nu-si uite vechea meserie, el trimite comunicate de presa si scrie la ziarul sindicatului.

Birocratie si lipsa de transparenta
In timp ce unele institutii furnizeaza informatii presei prin intermediul conducerii, altele au imputernicit un angajat cu aceasta misiune, chiar daca are si alte competente profesionale. La Electrica, purtator de cuvint este inginerul Dumitru Olaru, care are in acelasi timp si menirea de a monitoriza tot ceea ce publica presa locala despre societatea pe care o reprezinta. "Am urmat un curs special, care acum imi este de mare folos. Am o relatie buna cu presa locala, pe care o monitorizez. Conducerea de la Bucuresti este interesata de imaginea pe care o are societatea noastra in teritoriu. Periodic trimit sinteze la conducerea centrala despre ceea ce scrie presa", a spus Dumitru Olaru. La Inspectoratul Teritorial de Munca, relatiile cu presa sint de competenta juristului Nicolae Herlea. Directia Sanitar-Veterinara a trasat ca sarcina de a da relatii presei mai multor salariati, fiecare in alta zi, ceea ce complica foarte mult accesul la informatie. Se anunta anticipat subiectul, in unele cazuri se transmite pe fax si se asteapta, uneori zile in sir, un raspuns. Complicat si birocratic, sistemul este ineficient, spre paguba cetatenilor. Alte societati nu furnizeaza, in plan local, nici un fel de relatii presei, competenta fiind transferata Biroului de Relatii Publice de la Bucuresti. In aceasta situatie se afla Romtelecom si Danubiana. (Flora ORDEAN)