Romii la Iasi, mai multi cu 18%

Surprize in rezultatele detaliate ale recensamintul din octombrie 2011, publicate partial la sfirsitul saptaminii trecute de Directia Judeteana de Statistica. Astfel, daca mai toate categoriile etnice din judet au inregistrat scaderi drastice ale populatiei, de peste 10%, in ton cu scaderea populatiei la nivel national, populatia roma din judet a inregistrat o crestere care, in aceste conditii, poate fi catalogata drept spectaculoasa: 18%. Ca si la recensamintul anterior, inregistrarea etniei s-a facut pe baza liberei declaratii a persoanelor recenzate. Rezultatele provizorii ale recensamintului populatiei releva faptul ca, din totalul populatiei stabile a judetului, 706.300 persoane (97,6%) s-au declarat romani. Ponderi mai insemnate in populatia stabila a judetului s-au inregistrat pentru etniile roma 1,6% (11.300 persoane) si rusa-lipoveana 0,4% (2.800 persoane), celelalte etnii reprezentind 0,3% (2.100 persoane). Numarul persoanelor pentru care nu a fost inregistrata etnia (nu au dorit sa o declare sau nu erau prezente) a fost de 1.100 persoane, reprezentind 0,1 % din populatia stabila a judetului.

Etnia roma numara in judet circa 11.300 persoane, din care 10% traiesc in municipiul Iasi. Dupa comuna Lungani (1.887 romi din circa 5.500 locuitori), in ordine descrescatoare urmatoarele comunitati importante de romi se afla in municipiul Iasi (1.431 de persoane), Podu Iloaiei (855 persoane), Tirgu Frumos (853 persoane), Ciurea (722 persoane), Hirlau (610 persoane) si Dolhesti (564 persoane). Comunitatea de romi din Lungani reprezinta circa 34% din numarul total de locuitori al comunei, aproximativ 11,9% al comunei Motca, 10,7% al comunei Ciohorani si 10,6% al comunei Grajduri. Acestea sint urmate de orasele Podu Iloaiei (9,8%) si Tirgu Frumos (9%) si comunele Mironeasa (8%) si Stolniceni – Prajescu (7,2%).

Comparativ cu datele de la recensamintul din 2002, numarul romilor din judetul Iasi a crescut cu aproape 1.700 de persoane. Cresterea demografica a etniei rome este de circa 18%. In prezent, etnia roma reprezinta circa 1,6% din totalul populatiei judetului, fata de 1,2% cit reprezenta in 2002. Tot fata de recensamintul realizat in urma cu un deceniu, numarul romilor din municipiul Iasi a scazut cu un sfert, respectiv cu 467 de persoane. Numarul este aproape egal cu cel al numarului de romi cu care a crescut comunitatea din Lungani. Cresteri importante ale comunitatilor de romi au avut loc in Voinesti (de la 14 la 337 de persoane), Holboca (de la 59 la 260 persoane) si Dolhesti (de la 147 la 564 persoane).

––-

Cum explica liderii romilor cresterea populatiei

Specialistii spun ca sporul natural mare al populatiei rome se poate explica si prin conceptia acestora, depasita de altfel, ca o populatie este mai puternica cu cit este mai numeroasa. Sociologul Nicu Gavriluta, decanul Facultatii de Filosofie si Stiinte Sociale-Politice din cadrul Universitatii „Al.I. Cuza", este de parere ca familiile romilor ajung sa fie numeroase si intrucit timpul de munca al acestora este mai scurt, sau cel mai adesea inexistent. „Etnia majoritara, – adica noi, romanii -, are timpul foarte ocupat, in sensul ca inclusiv pe cel liber il transforma in timp de munca, neglijind sau chiar sacrificind viata de familie. Cele mai multe familii amina conceperea primului copil sau a celui de-al doilea, pina la rezolvarea unor probleme financiare, profesionale, cu locuinta sau de statut. De cealalta parte, etnia roma nu isi pune problema prelungirii timpului de munca, pentru ca unii nici nu il au. Probabil cred ca, in felul acesta, fiind mai multi, vor fi si mai puternici si vor putea obtine mai multe drepturi. Or, acest lucru se poate intimpla numai daca isi vor asuma si niste responsabilitati: sa-si dea copiii la scoala, sa aiba o viata ordonata si disciplinata, sa capete serviciu. Drepturile sociale cresc direct proportional cu nivelul educatiei. Cei putini care termina studii superioare nu prea se intorc in comunitate, pentru a-i ajuta sa se integreze", considera Nicu Gavriluta.

Un calcul eronat

Liderii romilor ieseni, multi dintre ei cu functii importante in proiecte pentru integrarea minoritatii, par insa neincrezatori in cifrele recensamintului. Ei spun ca, in realitate, comunitatea ar fi mai mare, luind in calcul fie numarul copiilor prinsi in sistemul educational, fie o recenzare mai complexa, a unui intreg „aparat". Cresterea numarului iesenilor de etnie roma este pusa pe seama unor cauze diferite insa. De exemplu, inspectorul scolar de specialitate, Elena Motas, considera ca aceasta nu are legatura directa cu natalitatea, fiind mai multi cei care si-au declarat etnia, in timp ce consilierul Demostene Olariu invoca traditia familiilor numeroase in rindul comunitatilor de romi.

„Potrivit statisticii pe care eu o am la Inspectoratul Scolar, in sistemul educational sint cuprinsi 4.712 elevi, incepind de la gradinita si pina la liceu. Daca inmultim numai numarul acestora cu cite 2 parinti, fara a mai lua in calcul rudele, avem aproape 10.000! Din punctul meu de vedere, datele statistice furnizate in urma recensamintului nu sint corecte si nici relevante, pentru ca multi romi nu isi asuma etnia de teama repercusiunilor. Pe de alta parte, nu toti recenzorii si-au facut treaba, adica sa puna si intrebarile legate de etnie, ci au bifat numai ca sint de cetatenie romana. Nefiind intrebati, nu au mai spus", a precizat inspectorul. Calculul facut de inspectoarea Motas are insa o deficienta: aduna cite doi parinti la fiecare copil rom. Or, in cazul unei familii cu cinci copiii, de exemplu, ar insemna sa mai numaram alti 10 parinti romi, cind in realitate vorbim doar de doi. Eroarea este si mai mare daca avem in vedere ca marea majoritate a familiilor rome au multi copii. „Rata natalitatii a scazut in rindul familiilor tinere, cu exceptia citorva comunitati izolate sau sarace. De exemplu, la Crucea si la Zmeu, din comuna Lungani, sint intr-adevar multi copii. Acolo, pe linga izolare, exista si un numar redus de mediatori sanitari raportat la nevoi, practic accesul lor la servicii medicale este restrictionat. Slobozia Vale, din Voinesti, are, de asemenea, natalitate in crestere, insa datorita confesiunii religioase, – sint penticostali si baptisti -, care nu le permite sa apeleze la metode de contraceptie", a adaugat Elena Motas.

11.000 sau 30.000?

De cealalta parte, Demostene Olariu, consilier pe problemele romilor in cadrul Prefecturii, sustine ca, in realitate, numarul romilor din judet ar ajunge la aproximativ 30.000, in loc de 11.300. „La ora actuala, din evidenta pe care o avem noi cu ajutorul unui aparat din care fac parte primarii, mediatorii sanitari, mediatorii scolari, profesorii de limba rromani, expertii din proiectele destinate romilor si consilierii pe problemele acestora din cadrul autoritatilor publice locale, se preconizeaza ca sint in judet 30.000 de romi. Intrebarea mea este de ce s-au declarat atit de putini", a mentionat Demostene Olariu. El a mai completat ca, in timpul recensamintului, in mai multe comunitati de romi au fost probleme, in sensul ca refuzau sa isi declare etnia, fiindu-le teama ca aceasta le va aparea ulterior in cartile de identitate. „A trebuit sa le explicam ca tot ceea ce au auzit era eronat si ca se facea acest lucru doar pentru a avea o evidenta clara asupra numarului de romi din comunitati, de care trebuie sa tinem cont in scrierea si aplicarea de proiecte", a explicat Olariu. In opinia lui, cresterea populatiei rome s-ar explica prin faptul ca in rindul acesteia se perpetueaza traditia familiilor numeroase. „In primul rind se pastreaza cutumele tiganesti. Noi tinem la familie, ne plac familiile numeroase. In familiile de romi traditionali, nu o sa vedeti niciodata sa se foloseasca metode contraceptive sau sa se faca avort! Nu ne pasa daca natalitatea creste, pentru noi familia e pe primul plan. E un punct al meu de vedere", a spus Olariu. Cei care nu apartin etniei rome vad alte explicatii pentru faptul ca devine mai numeroasa. „De exemplu, cind am ajuns eu profesor la Crucea, in 1993, procentul pentru populatia scolara era 20% romi, 80% romani. In perioada asta, cred ca e mai mult decit invers: 85% romi si 15% romani. Cred ca acest lucru s-a intimplat in principal din cauza nasterilor timpurii. Anual, in jur de 10 eleve de la Crucea si Zmeu renunta la scoala la 13-14 ani pentru a trai in concubinaj, iar unele dintre ele la 20 de ani au deja 2-3 copii. Totodata, pentru parintii de etnie roma, copiii reprezinta o sursa de venit: ajutor de crestere pina la 2 ani, alocatii, alocatii complementare sau ajutoare sociale", a spus Gheorghe Luta, in prezent director al Grupului Scolar din Lungani.

In ceea ce priveste integrarea romilor prin intermediul educatiei, inspectorul scolar Elena Motas sustine ca s-a facut un pas important in acest sens. „Pentru minoritarii care aleg sa studieze in limba materna, Ministerul Educatiei aloca un coeficient suplimentar la finantarea de baza. Aceasta oferta a ministerului arata o incluziune sociala reala a elevilor care apartin minoritatii rome sau altor minoritati. Eu am incurajat toti directorii care lucreaza in scolile cu elevi minoritari, sa le vorbeasca parintilor despre aceasta posibilitate", a explicat Elena Motas.

––-

Reportaj din Lungani, „polul" tiganimii din judetul Iasi

Comuna Lungani este locul din judet in care numarul romilor a invins cel mai categoric trendul descrescator al populatiei. Astfel, daca in 2002 numarul romilor din comuna era de 1.402, la ultimul recensamint acesta a ajuns la 1.887. Comuna Lungani se afla pe primul loc in judet, astfel, in ceea ce priveste populatia roma, intrecind cu mult si municipiul Iasi, unde locuiesc doar 1.431 de romi, conform datelor recensamintului. In Lungani, ponderea romilor este de 33,8% din populatia totala de 5.574 de locuitori. Aici s-au stabilit doua comunitati de romi: lautarii, in satul Zmeu, si cei modorani, care traiesc din agricultura. „Satele exista de prin 1864, dupa improprietarirea lui Cuza. Romii au muncit ca iobagi si au ramas aici. Cresterea populatiei are loc si din cauza traditiilor, pentru ca romii se casatoresc de foarte tineri, si la 20 de ani deja au cite cinci, sase copii", a explicat Gheorghe Pricopie, primarul comunei.

„Nu a stiut cum sa nu-i faca"

Pe ulita cu cele mai sarace familii de romi din satul Crucea nu era nici tipenie de om ieri-dimineata. Am mers cu un reprezentant al Primariei, cantonierul Stefan Matrescu, sa vedem cum se descurca romii cu multi copii, mai ales la temperaturile de -20°C, dar si pentru a afla de ce au familii atit de numeroase. Ne-am oprit la casa lui Lilian Zagan, cunoscut pentru cei 14 copii ai sai, cam cea mai numeroasa familie din sat. Casa e un fel de a spune, pentru ca toate sufletele stau adunate, de fapt, intr-o singura camera care are celofan in loc de sticla la geamuri. Apare un copil si de dupa el se itesc altii, mai mici. Am crezut ca am nimerit la scoala. „Mama si tata nu-s acasa, is dusi dupa lemne. Sintem numai copiii", spune baiatul. Il intreb citi sint de toti in camera aceea. Nu stie sa numere. Apare si sora lui mai mare, de 20 de ani. „Nu-s acasa parintii, is dusi care cum poate, sa mai aduca o bucata de piine. Noi sintem 14 frati, acum mai stau 11 aici, plus parintii. In camera asta am crescut toti. Avem o soba, mai punem lemne de la padure, strujeni de porumb, ce putem si noi. E greu tare… Ajutoare nu ne mai da de nici un fel. Isi bate joc statul de noi. Primarul ne ajuta cum poate, dar nu are nici el de unde", a explicat Ramona Zagan. O intreb de ce sint asa multi frati, daca mai are de gind mama ei sa mai nasca. Cel mai mic din familie are acum patru ani. „Nu, nu mai face, domnisoara. Are peste 40 de ani de-acum. Nu stiu de ce a facut atitia copii, nu a stiut cum sa nu-i faca", spune rusinata tinara.

Ea s-a mutat de cind s-a maritat, cum spune, si are doi copii, unul de aproape doi ani si unul care se va naste in curind. „Acum sint insarcinata, dar nu mai fac, mi-ajunge. M-am dus la doctorita, mi-a dat pastile, ma opresc, ca e greu, nu ai unde munci. Mincam numai cartofi, fasole, si alea cind putem, de spalat ne spalam o data pe saptamina, cind mai incalzim apa la balie, nu-i usor", a mai spus Ramona. Singurul venit din familia ei este alocatia de stat: cea de 200 de lei la copiii de pina in doi ani, sau de 42 de lei la cei cu virsta intre 2 si 18 ani.

Numarul ajutoarelor sociale a scazut la un sfert

Tot din alocatia copiilor traieste si familia Stoica. Mihaela are 33 de ani si este mama a cinci copii cu virste intre trei si sapte ani. „Nu mai avem ajutor social ca am luat o gradina aici cu nume, sintem proprietari, dar avem o suprafata mai mare decit scrie acolo in lege, asa ca nu ne mai incadram. Am vrea sa muncim, dar nu avem unde, peste tot ne spune ca nu e loc. Si ne descurcam foarte greu, doar cu alocatia la copii, din asta traim. Da’ nu mai fac, iau pastile de-alea, aticonceptonale, cum se cheama (anticonceptionale, n.r.), ca mi-a dat doctorita. Multe nu stim, domnisoara, nu sintem informati aici sa nu mai facem copii, ajungem greu la medic", a explicat femeia. Si, dincolo de lipsa de informare, mai e si traditia, spun femeile. „Eu am patru copii. Am zis ca fac un baiat, si numai fete am facut. Am facut trei fete si abia al patrulea a iesit baiat. Aici m-am oprit, m-am dus la doctorita si ne-a zis de pastile, injectii, ce mai exista acuma. Noi primim si ajutor, pe linga alocatie, dar as mai si munci, daca as avea unde. M-am dus si la Iasi, dar degeaba, ca peste tot ne spune ca nu e loc liber", a afirmat Adriana Totoi. Spre deosebire de altii, casa ei are doua camere. Pe ulita din Crucea s-au adunat citeva familii in jurul nostru si multi copii, mai toti imbracati sumar si cu incaltari de vara, in ciuda gerului cumplit de afara. Le curge nasul si se uita atent, in timp ce zapada se asterne pe ei. „Poate ne ajutati si pe noi cu ceva, domnisoara, ca tare e greu. Nu avem ce sa le dam de incaltat la copii si e iarna si le e frig", care mai de care isi spune oful. „Guvernul e de vina, doamna, datorita guvernarii acestui partid la putere romii din Zmeu si Crucea se duc la cersit prin Italia si iau bataie pe acolo, de nici nu au cu ce sa mai vina acasa. Pleaca, aici nu au cu ce trai. Ca le-a luat si ajutoare si tot, si apoi de unde sa mai incaseze comuna impozite? Ce sa le iei, un copil?", a incheiat revoltat Ioan Corobuta, presedintele comunitatii de romi din Lungani.

Numarul ajutoarelor sociale acordate in comuna reprezinta acum aproape un sfert din cele date anii trecuti. Luna trecuta in comuna Lungani au primit ajutoare sociale 128 de familii, suma totala acordata fiind de 20.000 de lei. Din cele 128 de cazuri, aproximativ 40 reprezinta cazurile persoanelor cu handicap, astfel ca doar aproape 80 de familii au primit ajutor social propriu-zis. Iar asta dupa ce reprezentantii Primariei le-au scazut veniturile precum alocatii de stat si de sustinere, astfel ca din ajutorul social care li se cuvenea aproape ca nici nu au mai avut ce primi, in urma scaderilor. „Numarul ajutoarelor sociale a scazut foarte mult in urma noii legi, din 2010 incoace. Oricum, sintem pe primul loc in judet si la ajutoare", a declarat primarul Pricopie.