Inginerii financiare pe banii profesorilor birladeni

Casa de Ajutor Reciproc (CAR) a salariatilor din invatamintul birladean acorda imprumuturi financiare profesorilor din Birlad si comunele aferente. Sesizarile unui grup de cadre didactice au avut darul de a dezvalui o situatie halucinanta. Oamenii sustin ca majoritatea celor care au facut imprumut la CAR Invatamint Birlad au ajuns sa fie "inrobiti" cu zeci de milioane de lei, din cauza unui sistem de rate, dobinzi si penalizari cel putin curios: de la imprumuturi initiale de maximum 4 milioane de lei, unii profesori au ajuns sa plateasca pina acum sume exorbitante – 20, 30 si chiar 40 de milioane de lei. Si nici in momentul de fata, la 2 ani de la contractarea imprumutului, oamenii nu au terminat de achitat. Gina Giusca, contabil-sef la CAR Invatamint Birlad, este considerata de "victime" drept artizanul acestei inginerii financiare de tip camataresc.
Dascali inglodati in datorii "de ajutor reciproc"
Din primavara anului 1998, CAR Invatamint Birlad a introdus un nou tip de imprumut, care se acorda pe o perioada de timp scurta sau foarte scurta. Este vorba de asa-numitul CAR de tip B, care se da cadrelor didactice pe o perioada de maxim trei luni.
Livia Mihai, profesor la Scoala nr. 2 "Vasile Parvan": "Primul imprumut la CAR tip B l-am facut pe 30 mai 1998, in valoare de 2 milioane de lei. La o luna, am achitat dobinda si imprumutul. Atunci, doamna Gina Giusca mi-a spus daca nu mai am nevoie de bani. Ca atare, am facut un nou imprumut, de 8 milioane. Regulat, i-am dus dobinda, care era de 12% pe luna, pina in septembrie 1999, cind a inceput scandalul. Atunci, mi-a cerut toti banii, dar nu am putut, ca am avut niste probleme in familie. I-am cerut sa mi-i opreasca ca si pina acum, dar nu a vrut. Mi-a pus penalizare de 2% pe zi, pina in noiembrie 1999. Prin decembrie, m-a sunat doamna Giusca sa-mi spuna ca am de dat inapoi 20 de milioane. Dupa aceea a inceput sa-mi opreasca tot salariul, pentru ca ea trimite la scoala opririle pe borderoul CAR. In septembrie 1999 am trimis o femeie de serviciu de la scoala cu 5 milioane lei ca sa mai achit din datorie. A refuzat sa-i dea chitanta femeii, iar cind m-am dus eu peste citeva zile, nu a mai recunoscut ca i-am trimis 5 milioane."
Livia Mihai ne-a mai spus ca, pina in momentul de fata, a achitat 20 de milioane si ca i s-a fi transmis ca mai are inca pe atit.
Orice ar face oamenii nu termina niciodata de platit
O alta "victima" este Vasile Iftene, invatator la scoala din Epureni. In toamna lui ’98 a facut la CAR Invatamint Birlad un imprumut in valoare de 1,5 milioane de lei. Pentru acesti bani Iftene a platit, pina in ianuarie 2000, circa 14 milioane de lei. In februarie 2000 a fost anuntat ca mai are inca 15 milioane de lei de achitat.
"Numai prin chitante se poate vedea ca am dat 9.726.000 de lei. Pe statul de plata, mi-au venit lunar cite 1,2-1,3 milioane de lei. Insa, mi s-au oprit cite 600.000-800.000 lei, ca atit salariu am. Pe 14 mai 1999, am platit 5.384.800 de lei. Anul trecut, timp de trei luni nu am lucrat in invatamint. De la 1 decembrie 1999, cind am reinceput munca, mi-au venit iarasi borderourile cu cite 1.050.000 de lei. I-am spus secretarei de la scoala sa-mi opreasca doar 400.000 de lei, ca nu puteam altfel." Din aceasta cauza, Iftene a luat pe decembrie ’99 un salariu de 374.000 de lei.
Pe 28 mai 1998, Mihaela Sabadac, profesor necalificat la Scoala din satul Bursuci, comuna Epureni, a contractat la CAR tip B un imprumut in valoare de 1 milion de lei si a achitat pina acum 7 milioane de lei: "Prima rata, de 200.000 de lei, am dat-o in iulie ’98. Apoi, am platit, lunar, cite 448.000 lei. In decembrie ’98, ajunsesem la 795.000 lei pe luna plus dobinda de 285.000 lei. In loc sa-mi treaca pe chitante dobinda, mi-a trecut tot rata imprumut, ca sa fie in avantajul ei si sa platesc, astfel, dobinda la dobinda. Aveam o pereche de cercei de vreo 7 grame de argint. Mi-a spus ca sa-i vind sau sa-i dau ei ca ma mai scapa de niste rate. Bineinteles ca nu am fost de acord. Acum, imi trimite la scoala sa-mi opreasca cite 1 milion de lei, dar eu nu am atita salariu."
40 de milioane pentru un milion imprumutat
Saftica Ivanciu, profesor la Scoala generala din comuna Epureni, a facut in mai 1998 un imprumut de 1 milion de lei. "La o luna, m-am dus si am achitat doar dobinda si mi-am mutat imprumutul pe inca trei luni, ca aveam voie. Astfel, am ajuns la un imprumut total de 4,2 milioane. In luna septembrie ’98, cind m-am dus sa ma interesez, mi-a spus ca am de dat 6,2 milioane de lei. Apoi, mi-a bagat penalizari de 2% pe zi, astfel ca in februarie ’99 am ajuns sa am de dat 18 milioane de lei. Atunci, m-am dus la ea si mi-a zis ca-mi stopeaza imprumutul la 18 milioane lei. Dar nu sint sigura ca a facut asta. Din februarie ’99 si pina acum mi s-a oprit pe statul de plata aproape tot salariul. In februarie 2000, am aflat ca mai am de dat circa 40 milioane de lei. Daca-i asa inseamna ca va trebui sa platesc o viata intreaga!?"
Conform statelor de plata, in perioada februarie 1999 – ianuarie 2000, Safticai Ivanciu i s-au oprit, in total, 5.271.000 de lei.
Oamenii s-au mai plins ca Gina Giusca nu a incheiat contractele de imprumut in doua exemplare, ci a intocmit doar unul care a ramas la ea. Ei s-au aratat nemultumiti si de valoarea dobinzii anuale, care este de 144% si care li se pare inrobitoare.
"Procedam ca orice banca"
Gina Giusca, contabil-sef la CAR Invatamint Birlad, a infirmat toate acuzatiile de mai sus si sustine ca nu este nimic adevarat: "Cind cineva a incheiat cu noi un contract de imprumut a stiu de la bun inceput care este dobinda. Daca nu i-ar fi convenit, nu ar mai fi facut imprumutul. Cei care nu vin sa-si achite imprumutul la scandenta, platesc, in continuare, dobinda, plus penalizarile de 2% pe zi. Procedam ca orice banca. Acum, nu mai avem penalizari de 2% pe zi, ci de doar 0,5%. Ne-am gindit ca e posibil ca acesti rau-platnici sa nu achite niciodata. Cred ca pina la urma o sa scoatem de tot penalizarile. Cei care au facut reclamatiile nici nu si-a achitat imprumutul in totalitate, daramite dobinda. Nimeni nu a platit atit cit sustin ei. Nu este adevarat ca i-am cerut Mihaelei Sabadac cerceii de argint. Eu ma apropii de virsta pensionarii si nu-mi pot permite sa ma murdaresc cu ceva de la cineva. Eu nu cer nimic de la nimeni, pentru ca am salar si n-am greutati."
Gina Giusca a incercat sa explice modalitatea in care a oprit banii dascalilor pe statele de plata, dar s-a cam contrazis in afirmatii: "Astfel de imprumuturi nu se retin pe statul de plata. Insa, vazind ca trec 2-3 luni si ei nu mai vin sa plateasca, am inceput, in disperare de cauza, sa le trimit borderourile pe statele de plata. Nu am nici o vina. Daca stiau ca nu au posibilitati de rambursare, nu trebuiau sa mai ia banii. Eu trebuie sa am grija de banii oamenilor care au depus."
Aspectele legate de duplicatul contractului de imprumut au fost subit rezolvate: "Intr-adevar, nu am facut cite doua exemplare la contractele de imprumut, dar acum am inceput sa facem acest lucru", ne-a declarat Gina Giusca.
Profesorul Gheorghe Gohoreanu, presedintele CAR Invatamint Birlad, ne-a declarat: "Sume asa de mari nu a dat nimeni. Problema este ca unii au inteles ca noi sintem doar casa de ajutor, nu si reciproc. Adica, dam din filantropie bani, care nu trebuie sa-i mai primim inapoi. Nu se poate asa. Acesti oameni sint rau-platnici. Sint oameni care nu pot trai decit din datorii. Intr-adevar, dobinzile la imprumuturi sint cam mari, dar asta este regimul nostru. Valoarea dobinzii a fost stabilita printr-o sedinta a Consiliului de Administratie al CAR invatamint Birlad, ce s-a desfasurat in primavara lui ’98." (Razvan CALIN)