Franta, Italia si Belgia – statele care au returnat in tara cei mai multi romani in 2010

Potrivit unei statistici a Ministerului Administratiei si Internelor (MAI), remisa la solicitarea agentiei MEDIAFAX, Franta a returnat Romaniei 591 de cetateni in decursul acestui an, printre care si un minor.

Cele mai frecvente motive pentru actiunile autoritatilor franceze au fost iesirea ilegala din Romania si cersetoria (aproape 140 de cazuri), iesirea ilegala din tara si furtul (aproape 120 de cazuri) si iesirea ilegala din tara coroborata cu depasirea termenului legal de sedere, respectiv de trei luni, in Franta (84 de cazuri).

In ceea ce priveste cazul minorului expulzat din Franta, acesta a fost prins de politistii francezi cersind.

Italia a returnat si ea Romaniei un numar de 350 de cetateni, dintre care 42 pentru iesire ilegala din Romania si furt, 15 pentru prostitutie si cinci pentru proxenetism.

Belgia ocupa locul trei la capitolul trimiterii romanilor acasa, cu 260 de cazuri. Motivele principale in ceea ce priveste expulzarile au fost iesirea ilegala din Romania, furtul (63) si depasirea termenului legal de sedere in tara (48).

Alte state care au returnat, in primele sase luni ale anului 2010, cetateni romani care au comis infractiuni sunt Danemarca (121), Marea Britanie (72), Germania (65) si Grecia (36).

Statele care au facut cel mai putin uz de acordurile de readmisie au fost, in cursul acestui an, Portugalia (1), Polonia (2) si Irlanda (3).

Astfel, in 2010, in baza acordurilor de readmisie, 18 state europene au returnat Romaniei cetateni, totalizand 1.625 de cazuri, printre care si trei minori.

Cele mai frecvente infractiuni comise de romani in afara granitelor au fost furtul si iesitul ilegal din tara (peste 300 de cazuri), depasirea termenului legal de sedere (peste 200), cersetoria (peste 180) si savarsirea de fapte ilegale in alte state decat cele care au cerut returnarea (aproape 180).

Pe langa acestea, mai exista 17 state cu care Romania a incheiat acorduri de readmisie si care nu au expulzat, in 2010, niciun cetatean roman.

Aceste state sunt Republica Slovaca, Slovenia, India, Bulgaria, Republica Moldova, Croatia, Albania, Republica Letona, Regatul Norvegiei, Luxemburg, Liban, Turcia, Macedonia, Lituania, Estonia, Bosnia si Hertegovina ÈA™i Elvetia.

Primul acord de readmisie intre Romania si un alt stat european a fost semnat, in 24 iulie 1993, cu Polonia, la Varsovia. Protocolul respectiv se refera la preluarea reciproca a persoanelor aflate ilegal pe teritoriul unuia dintre statele contractante.

Au urmat, in 1994, acordurile cu Cehia, Franta si Grecia, iar in 1995 cu Belgia, Luxemburg, Olanda si India.

Cel mai recent acord de readmisie a fost semnat de autoritatile romane cu cele elvetiene si a intrat in vigoare din 18 ianuarie 2009.

In plus, Guvernul roman a semnat un protocol cu Guvernul Republicii Moldova, in 25 martie 2010, pentru aplicarea Acordului intre Republica Moldova si Comunitatea Europeana, privind readmisia persoanelor aflate in situatie de sedere ilegala.

In ceea ce priveste specificul acordurilor de readmisie, MAI precizeaza, pentru MEDIAFAX, ca acestea "se incheie avand in vedere necesitatea combaterii migratiei ilegale si pentru a facilita readmisia persoanelor care au intrat sau se afla ilegal pe teritoriile statelor partilor contractante".

"In prezent, politica in domeniul readmisiei se realizeaza de catre Uniunea Europeana, iar acordurile de readmisie se incheie la nivelul UE, potrivit unui mandat acordat in acest sens Comisiei Europene, care negociaza cu statele terte (de exemplu, Maroc, Pakistan, Turcia, Algeria, China, Georgia, Capul Verde etc.) textul documentelor respective. Pozitiile statelor membre, inclusiv ale Romaniei, pe aspectele sensibile relevate in cursul negocierilor sunt sustinute in cadrul Grupurilor de Lucru ale Consiliului UE, potrivit competentelor", explica reprezentantii MAI.

Referitor la restrictiile care sunt impuse unui cetatean roman care este returnat dintr-un alt stat, acestea sunt prevazute de Legea 248/2005 privind libera circulatie a cetatenilor romani in strainatate.

Astfel, conform articolului 38 din lege, unei persoane care a fost returnata dintr-un stat, in baza unui acord de readmisie, i se poate restrange dreptul la libera circulatie in strainatate pentru o perioada de maximum trei ani.

Articolul 39 din lege stipuleaza ca aceasta masura se dispune, la cererea Directiei Generale de Pasapoarte din cadrul MAI, fie de catre tribunalul in a carei raza are domiciliul respectiva persoana, fie de catre Tribunalul Bucuresti, daca cetateanul roman are domiciliul in alt stat.

In cazul in care persoana respectiva nu respecta masura restrangerii dreptului la libera circulatie, acesta se suspenda, la solicitarea Politiei de Frontiera sau a Directiei Generale de Pasapoarte.

"In situatia in care persoana impotriva careia se instituie masura suspendarii exercitarii dreptului la libera circulatie in strainatate a fost returnata in baza unui acord de readmisie din statul pentru care i-a fost restrans dreptul la libera circulatie in strainatate, perioada pentru care se poate suspenda acest drept poate fi majorata pana la cinci ani", arata articolul 42, alineatul 2, din Legea 248.

Pe durata suspendarii dreptului la libera circulatie, romanilor li se poate refuza temporar eliberarea de documente de calatorie sau le pot fi retrase cele deja existente.

Intrebarile care se ridica sunt: "Cand devine imperativ ca un cetatean roman sa fie expulzat si returnat in tara? Care sunt infractiunile pentru care acesta este trimis inapoi in Romania si pentru care i se restrictioneaza dreptul la libera circulatie?"

MAI precizeaza ca cetatenii romani ce comit infractiuni sunt expulzati dintr-un stat membru numai in situatia in care, in conformitate cu legea nationala a acelui stat, faptele comise reprezinta un pericol pentru ordinea si siguranta publica.

Toate statele din care cetatenii romani au fost expulzati au inaintat, in prealabil, o informare catre autoritatile romane.

In acest sens, au fost emise acte cu putere de lege care stabilesc faptele ce reprezinta pericol pentru ordinea si siguranta publica. Savarsirea unor astfel de fapte da dreptul statelor respective ca, in conformitate cu reglementarile europene privind libera circulatie a cetatenilor europeni, sa refuze intrarea sau sa expulzeze persoanele respective de pe teritoriul national. (Mediafax)