Planul de asasinare a lui Ceausescu, din anii ’80

vineri, 19 martie 1999, 00:00
3 MIN
 Planul de asasinare a lui Ceausescu, din anii ’80

Un grup de profesori universitari din Cluj a hotarit, la inceputul anilor ’80, asasinarea lui Nicolae Ceausescu, a declarat, ieri, profesorul de drept Raul Volcinschi, fost membru al grupului de complotisti si actual consilier in Ministerul de Interne. Raul Volcinschi a aratat ca toata povestea a inceput prin 1980, cind un grup de profesori universitari din Cluj l-a insarcinat cu misiunea de a racola o echipa capabila sa-l asasineze pe Nicolae Ceausescu. In 1981, Volcinschi l-a cunoscut, intr-un parc in Craiova, pe Viorel Roventiu, de meserie soferunde au ajuns sa comenteze faptul ca romanii o duc din ce in ce mai greu. Cei doi au pastrat legatura, iar Volcinschi i-a propus sa participe la un plan de asasinare a dictatorului Ceausescu. Roventiu a fost de acord si i-a spus profesorului ca are doi prieteni care-l pot "ajuta".
La inceputul lunii septembrie 1983, Viorel Roventiu, impreuna cu un consatean, Petre Nastase si cu un coleg, Nicolae Stanciu, a spart sediul postului de Militie din localitatea Osica de Sus-Olt, de unde a furat doua pistoale mitraliera, 300 de cartuse si zece incarcatoare. Toata munitia a fost ingropata in curtea unei case dintr-o comuna din judetul Giurgiu, care apartinea unei femei cu care Roventiu era in relatii de concubinaj. Dupa citeva zile, Volcinschi l-a sunat pe Roventiu si i-a comunicat ca Nicolae Ceausescu urmeaza sa faca o vizita de lucru la un CAP din judetul Giurgiu si ca ar fi oportun sa actioneze. Intre timp, forte ale Militiei si Securitatii au fost puse in alerta, in cautarea armamentului furat, iar Ceausescu a renuntat, in ultimul moment, sa se mai deplaseze la Giurgiu. De fapt, timp de aproape trei saptamini, Ceausescu nu a mai iesit, pina cind cei trei nu au fost arestati.
Intre timp, Ceausescu si-a schimbat destinatia vizitei spre Calarasi. Atunci, Roventiu, Nastase si Stanciu s-au deplasat cu un autoturism la Calarasi, unde era ascunsa munitia si armamentul. La intrarea in localitate, un echipaj al Militiei le-a facut semn sa opreasca, dar Roventiu, care era la volan, a fortat trecerea. "Am reusit sa scapam. Nu puteam sa opresc, pentru ca in masina erau armele. Am abandonat masina, pe care am acoperit-o cu o prelata", a afirmat Roventiu.
Intre timp, tatal lui Nicolae Stanciu a spus unor persoane ca fiul sau ar fi implicat in furtul armelor din Olt. Astfel ca, in 24 septembrie 1983, cind a ajuns acasa in satul Remus-Giurgiu, Stanciu a fost arestat, in baza unui mandat de cinci zile. In aceasta perioada, Roventiu si Nastase erau cautati in zona Calarasi, barajul Borcea, pina la localitatea Ovidiu, din judetul Constanta. Actiunea de cautare era condusa chiar de Tudor Postelnicu, seful Directiei Securitatii Statului si Ioan Homosteanu, ministrul de Interne, a spus Viorel Roventiu.
Cei trei au fost condamnati la moarte de catre Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti. Ulterior, Volcinschi a afirmat, ieri, ca a intervenit pentru inlaturarea pedepsei capitale pe linga Simion Pop, cel care a intemeiat Militia in Romania in ’56. Astfel, cei trei au fost, ulterior, condamnati la cite 20 de ani de detentie pentru furt calificat in paguba avutului obstesc, avind consecinte deosebit de grave, pentru tilharie si nerespectarea regimului armelor si munitiilor.
Dupa revolutia din decembrie 1989, profesorul Volcinschi a solicitat procurorului general al Romaniei, Gheorghe Robu, promovarea unui recurs extraordinar in cazul celor trei. Robu a admis cererea de recurs extraordinar, dar din cauza inversarii unei cifre pe adresa emisa de catre Procuratura Generala, cei trei au ramas in inchisoare, pe motiv ca nu corespund actele. Ulterior, judecatorii militari au hotarit ca acestia merita sa-si ispaseasca pedepsele.
Nicolae Stanciu a fost eliberat din inchisoare in februarie 1998, dupa ce instanta i-a intrerupt executarea pedepsei din motive medicale, iar Petre Nastase a fost eliberat conditionat in iunie 1998. Roventiu a fost eliberat din penitenciar, in 15 martie a.c., in urma decretului de gratiere al presedintele Emil Constantinescu, act pe care figura si Stanciu. (Dan POPA)

Comentarii