Baiatul (fata) de bani gata

Nu imi trebuie si nu iti trebuie, cititorule, prea multa imaginatie pentru a face portretul-robot al baiatului de bani gata, acest ipochimen al societatii romanesti de astazi si de totdeauna. Il stim si rasstim din experienta proprie, din ziare, din jurnalele de actualitati ale televiziunilor. De obicei, baiatul de bani gata e o puslama iresponsabila, un muieratic, un petrecaret si un betiv. Asta cind nu trage „iarba", ca fiul lui Tiriac si ca fiica lui Mircea Sandu, care, pe nasucu-i diafan, prizeaza si ea. Insa deocamdata tot alcoolul e pe locul intii. Citim in ziare: „Baiatul doctorului Fatu de la UMF Iasi a fost prins a treia oara beat la volan". Acelasi are absente prelungite la serviciu, dar nimeni nu-l ia la refec. Sau (in urma cu vreo 6-7 ani): „Dumitru Stan, seful de la filiala ARR, face afaceri cu firma de transport a fiului". Sau aflam ca baiatul judecatorului Iustin Covei, care mai are si un unchi procuror, a busit o masina, fiind beat la volan. Respectivul amesteca betiile cu scandaluri, batai (sapte cazuri, din care a fost scos basma curata de o armata de judecatori, politisti si politicieni). Avind mina libera, „baietasul de Craiova" s-a apucat de clonat carduri, si-a „tras" de-un clan mafiot cu retea pina-n Australia. Sau alt caz. Baiatul lui Adrian Nastase are 4 bodyguarzi, terasa de fite si masina asemenea. Pe asta l-a „scos" Oprescu dintr-o afacere murdara. Pe baiatul lui Geoana, care conducea masina, minor fiind, l-a „scos" insusi ministrul de interne Nica. Cica e baiat simpatic, zicea dom’ ministru. Il credem. Uneori, intr-adevar, baiatul lu’ tata e o hahalera simpatica, spune vorbe haioase, e „baiat de gasca". Dar, cum sa spun, degeaba pui o lingura de miere la o putina de rahat – tot o lepra e!

Ziarele au sesizat bine chestiunea si nu catadicsesc sa dea numele celor pomeniti. Toti sint baiatul lui X, fata lui Y. Rareori apare numele mic, mai totdeauna diminutivat, ca la un mucos de gradinita: „Raducu (baiatul lui Radu Mazare – n.m.) a petrecut cu fite intr-un club din Mamaia". De cele mai multe ori insa nu apare decit numele taticului. Fiul parca nu are un nume si unul-doua prenume antepuse. Neluindu-l nimeni in serios si neavind personalitate, el este ca o momiie fara nume si chip, care iti apare noaptea in cosmaruri. Identitate are tatal, fiul e numai un apendice inflamat si infundat (cu bani) al genitorului. Baiatul lui X sau Y e asemeni vestitilor chilotei imprimati cu stelutele din drapelul USA ai unei fete „bunute", pe care, imediat dupa ’90, o cunostea indeaproape mai toata populatia studenteasca de masculi din microcartierul Tudor. Nimeni nu stia cum o cheama. „Care, ma?". „Aia cu chilotii cu stelute". „Aaa!", se dumirea interlocutorul. Asa si cu baietii lu’ tata, sint identificati la fel: „Il stii pe ala, Honorius". „Care, ma?". „Baiatul de Dorobanti… a lu’ Prigoana". „Aha, ala!". Sau: „Asta a facut Universitatea Bocconi din Italia, unde invata numai beizadele de bogatasi din Europa". „Cine, ma?". „Baietasul lui Adrian Nastase". „Aha! Ei, ban la ban trage". „…si termopan la termopan", vine zicala adaptata la noile vremuri.

Baietii (sau fetele) de bani gata mai pot fi recunoscuti dupa faptul ca au multi „prietenasi". Ei sint prieteni cu directorul scolii pe care o frecventeaza (e un fel de a zice „frecventeaza", se duce din cind in cind); sint la catarama cu mai toti colegii de partid sau de afaceri ai taticului; se trag de bracinari cu sefii de la serviciu, cind se intimpla sa aiba un serviciu, asa, de forma. Dar, de obicei, prietenia cu ei o cauta ceilalti. E lesne de inteles de ce. In compania lor veti gasi „prietenasi" de pahar, fotbalisti celebri pentru scandaluri, interlopi, cintareti de toate soiurile, dar mai ales de „soi rau", alte beizadele, vedete TV pentru ca citesc stirile, fotomodele i tutti frutti. Majoritatea celor care roiesc, forfotesc, misuna in jurul lor formeaza o gasca mare de pupincuristi, smenari, oportunisti „jmecheri" de prin partide si fite de moravuri mai usurele decit creierul Simonei Sensual. Acuma sa nu credeti ca am ceva cu fetisoara asta! Hazulie fata, ar spune mos Creanga! Ea, la o adica, in trebusoarele pe care le face, se straduieste, biata, transpira… Pe cind Elena (Basescu) a picat la Strasbourg ca o parasuta, fara sa stie macar sa clampane ca barza, d-apoi sa vorbeasca. Daciana (sau Daciada, ca e a noastra, a „tutulor") a lui Sirbu-Ponta a ajuns tot acolo prin protectia si cu banii lu’ tata, fara sa ridice un ac. Nu vad in acestea doua acea dorinta primordiala a omului de a excela. In general, baietii (fetele) de bani gata nu vor sa exceleze in nimic. Pe cind la Simona Sensual (vedeti, ea are nume intreg, al ei, nu al taticului) se vede dorinta de a face ceva, zbaterea omeneasca (desi prosteasca, daca ne raportam la cele vesnice; dar asta-i alta chestiune, de care nu se ocupa ziarele) de a ajunge.

Dupa cum ai vazut, cititorule, pe baietii (fetele) de bani gata nu i-au facut numai taticul si mamica lor. Ii fac mereu si justitia, si politia, si politicienii, si revistele de scandal. Caci un asemenea apendice social, ce nu foloseste nimanui si care in mod normal se extirpa, la noi nu este cauterizat de nimeni. Daca ne gindim mai bine, pina la urma ii facem noi toti, noi sintem adevaratii lor genitori, generatori, cum sa mai spun.

P.S. Din recent publicatele stenograme aflam ca Vintu se adreseaza subordonatilor, printre alte formule, si cu „baiatul lui tata". Admirabila infantilizare prin apelativ! Pentru Vintu, acestia sint niste copii fara discernamint. Dupa ce si-au pierdut onoarea, scriind numai ce „se cere", acesti ziaristi si-au pierdut si calitatea de maturi!