Europa est de tot: de la berbecii dacilor la „mielul” lui Afrim

joi, 08 decembrie 2011, 19:58
3 MIN
 Europa est de tot: de la berbecii dacilor la „mielul” lui Afrim

Aflat la prima editie, festivalul de teatru Europa est de tot a reunit pe scena Teatrului National "Vasile Alecsandri" din Iasi trupe din cele doua Moldove, Moldova din Romania (Iasi, Botosani, Galati, Piatra Neamt) si Republica Moldova (Chisinau, Balti).

Festivalul a debutat pe 28 noiembrie cu spectacolul Amorul dantuie si feste joaca, dupa William Shakespeare, pus in scena de Teatrul National "Mihai Eminescu" din Chisinau, in regia lui Alexandru Vasilache si s-a incheiat pe 3 decembrie cu Herr Paul, de Tankred Dorst, regia Radu Afrim, spectacol pus in scena de Teatrul Tineretului din Piatra Neamt. Scenografia: Iuliana Vilsan, coregrafia: Andrea Gavriliu.

Moldova de peste Prut se dovedeste a fi, in urma spectacolului jucat, pe deplin romaneasca. Actorii, Sandu Leanca, Iurie Radu, Alexandru Plesca, Mihai Zubcu, Leo Rudenco, Anatol Durbala, Valentin Zorila, Nicu Suveica, Ghenadie Gilca, Constantin Adam, Petru Oistric, Ina Surdu, Mihaela Strimbeanu, Snejana Puica, Doriana Zubcu Margineanu, Ana Jereghe, Lilia Bejan, Anisoara Bunescu, Mihaela Damian, Anisoara Tkacenko, Vladimir Cobasnean, Viorel Cozma au rezistat pe scena timp de trei ore.

Peripetiile personajelor lui Shakespeare din Negutatorul din Venetia, Mult zgomot pentru nimic, Imblinzirea scorpiei, Nevestele vesele din Windsor sint preluate in folclorul autohton. Costumele populare (Ludmila Furdui) sint inspirate de stilul vestimentar al geto-dacilor. Decorul (Iurie Matei) face trimitere la simboluri dacice, cum ar fi sarpele, reprezentindu-l pe Zamolxe, sau capetele de berbeci (in lupta dacii foloseau catapulte de mare putere, berbeci din stejar cu cap de bronz sau fier). In spectacol sint inserate momente de cintec si dans folcloric (coregrafia: Dumitru Tanmosan).

Destul de riscanta, departe de a degenera intr-un kitsch, autohtonizarea lui Shakespeare mi s-a parut reusita. Dincolo de episoadele scenice redate, acest spectacol spune o poveste de sine statatoare despre lupta pentru supravietuire a culturii de origine romana de peste Prut.

Meditatia contextualizata strict la avatarurile unui popor care se cauta pe sine, intre chemarile ancestrale si impunerile teritorial-politice (RASSM, Teatrul Municipal al Unui Actor Chisinau, regia: Mihai Fusu), se generalizeaza inspre productii care pun in discutie manifestari diverse ale extremelor estice, precum aparitia dictatorilor (Telmah,Teatrul "Mihai Eminescu" din Botosani, regia: Sergii Pavliuk), patrunderea capitalismului in China (Omul cel bun din Siciuan, dupa Bertolt Brecht, Teatrul Republican "Luceafarul", Chisinau, regia: Boris Focsa), parodierea melodramelor din filmele indiene (Herr Paul) si se universalizeaza atunci cind intrebarile existentiale devin ale tuturor (Orchestra, de Jean Anouilh, Teatrul National "Vasile Alecsandri" din Balti, regia: Dumitru Griciuc).

La est de tot, teatrul a fost marcat de comunism, decrestinism si de fascism. La nivelul simbolurilor ori la cel al tematicii, aceste trei fenomene sint prezente in productiile din festival. Singurul spectacol in care le regasim pe toate, Herr Paul, incheie festivalul. In tara lui Stalin, un tinar mostenitor vine sa-l convinga pe Herr Paul sa se mute, cedindu-i spatiul pentru dezvoltarea unei afaceri. Locul unei foste fabrici de sapun subliniaza ororile din lagarele naziste.

Actorii Teatrului Tineretului din Piatra Neamt – Cezar Antal, Lucretia Mandric, Matei Rotaru, Isabela Neamtu, Nora Covali, Andrea Gavriliu – surprind prin dedicatie, incrincenare, mobilitate, dezinvoltura.

Decorul de animale impaiate, aglomerind scena, mimeaza vizual aerul irespirabil. Climatul este grotesc: tablouri cu gaini cu corp de testicule si cioc in forma de penis, un vas WC pentru barbati drept cuibar pentru o gaina. Fanteziile erotice inca vii ale batrinului Herr Paul populeaza o lume lipsita de timp. Personajele intra si ies prin pereti, prin dulapuri si oglinzi. Un spatiu fara usi este un spatiu mort, fara viitor. Prinsi aici precum Hansel si Gretel in casa vrajitoarei, Helm si Lilo incep sa fie devorati de propriile visuri de prosperitate si glorie.

Finalul, din tavan e coborita o gradina de flori artificiale, in mijlocul carora se afla simbolul mielului cristic, o gisca cu cap de capra neagra, semnificind strident domesticirea sperantei.

Comentarii