Caută 
3 MIN
La cita mefienta, susceptibilitate si animozitate se isterizeaza p’acilea apropo de malul celalalt al Prutului, era la… mintea avicola sa anticipezi ca vizita inaltului oficial roman va demachia in iures umorile politicului indigen, dezvaluindu-ne adevaratul chip al mentalitatilor de partid si hramul sui-generis al doctrinelor, altminteri redactate cu exemplara dexteritate intru prestanta si dictiune, de te ia cu banuiala ca mai tot liderul de la noi s-a nascut stilist si ca nu are pace, neam, din pricina paiului din coasta sintagmei. Dar sa nu ne abatem.
Era, zic, de asteptat ca PD-ul lu’ Marian Ilici (intre altii, dar mai in prim-plan, fiindca, helas, si anul acesta este electoral, drept care si socotelile poarta mot si cata neabatut in zarea urnelor de vot) s-o faca pe ofuscatul, pretinzind, gutural (dupa tipicul endemic al vizionarilor de stat, care confunda basii cu profunzimea si aburii etilici cu spiritualitatea) sa i se dea, in fine, Tratatul de baza si Tratatul de frontiera. Now!
Daca rusii si autarhicii nu fisau atunci in delir facturile la curent si gaze, trebuie ca vor fi inteles cine este adevaratul amic al statalitatii moldave, bifindu-l euristic in contul viitoarelor anticipate. Prin urmare, PD-ul a batut in felul mentionat saua spre i se pricepe bazinul electoral: inca un mod – la hoarda celor deja omologate – de a-ti trage cenusa la turta pohtelor de reaccedere in parlament.
Drept ca tot el, PD-ul, prin gura – intotdeauna elevata (zicem fara conotatie, parol!) – a lui Serebrian a observat ca Romania ar face bine sa le acorde basarabenilor cetatenie fara restrictii, otova, cum ar veni, indiferent daca stiu au ba rimleneste. Asta va fi incalzit cu precadere sufletul pelticilor, prea multi ca ghicitorii in sondaje sa nu-i bage in seama, iar de aici in scenarii. Si care peltici – pun capul pe trunchi! – vor fi tresarit sagetati de revelatia ca macar asa vor scapa de cumplitul mestesug de timpenie al gramaticii & calvarul lecturii. Cetatenia nu-i ca, virgula, cultura!
Iese ca PD-ul l-a folosit pe Traian Basescu in scop de larg evantai strategic: a facut, printr-un singur rictus, reverente atit spre lup (alias susceptibilitatea muscalilor, gelosi sa nu-i parasim cumva in favoarea matricei), cit si in directia mielului – flatat, neindoios, sa descopere ca atare simtire de comiliton unionist chiar in pieptul armat geopolitic si bine vaccinat (o zic in soapta!) impotriva prejudecatii ca singele apa nu se face. As!
Acu’, ce-ar fi de zis? Doar ca intr-un manual de arta electorala, gestul PD-ului, prin care a dres busuiocul chiar in secunda in care stricase brinza, cu o prestidigitatie curat diplomatica, ar ocupa, in mod legitim, un capitol intreg; fiindca nimeni, pina acum, nu a izbutit sa-si distribuie cu atita precizie fesele in doua barci perfect antagonice; nimanui nu i-a mai reusit sa compara, concomitent si simultan, tautologi dumneavoastra, politicos si grobian, euroatlantic si slavofil: in una si aceeasi epiderma! Si inca nimeni, din cite cunoaste scurta noastra istorie de tranzitie, n-a pronuntat mai dimbovitean ideogramele Kremlinului…
Dar durerea mea de filolog e alta. Inteleg inaltele ratiuni de turpitudine, ce mina PD-ul, in general, si pe Marian sclivisitul, in particular. Inteleg ca nu putura ei, patrioti ai pamintului, sa aplaude initiativa premierului Filat de a impune cinematografelor subtitrarea in limba romana a filmelor: un moft inadmisibil, bien sur, fata cu suferinta de comprehensiune a alogenilor. La rigoare (iata pina unde ajunge citeodata toleranta!), putem deconta si magaria din programul candidatului Aliantei pentru Integrare Europeana la presedintie privind – tineti-va de ceva, ca urmeaza o faza tare – combaterea iredentismului romanesc! Putem, fiindca mare e gradina Domnului, iar cu unele betesuguri te nasti.
Cind insa PD-ul sustine – intr-un comunicat oficial! – ca "va pleda pentru finisarea (sic!) cit mai rezultativa si rapida a negocierilor", sa am pardon, aici si Stati ar pune mina pe palos. Dar las’, vin ele, anticipatele. Atunci sa vedeti procitanie!
