Mic deziderat autoscopic

Acum 90 de ani, la 27 martie 1918, Sfatul Tarii a votat Actul Unirii. Nu stiu cum s-a perceput atunci, la nivelul emotiei, cuvintul acesta. Dupa unii, inflorea pe buzele tuturor. Altii il evoca mai rezervat, cu o simptomatica prudenta. Dar nimeni dintre memorialisti – si ma gindesc acum la Onisifor Ghibu, la Constantin Stere, la Vasile Tepordei – nu l-a dat cu repulsia pe care ti-o provoaca, de obicei, vocabula demagogica, vorba gaunoasa sau ipocrita. "Unire" era inca un termen plin de sens, avea o pondere deopotriva politica si morala.

Iata ca intre timp miezul i s-a vidat, sevele l-au parasit. Doujsaptele – mirifica data, cind romanimea se aseza in hotarele ei stramosesti si cind, nu spun deloc vorbe mari, se facea o dreptate istorica – e din an in an tot mai palid si mai nesemnificativ. Comunistii aproape ca l-au excomunicat din calendar, iar manualele de istorie "integrata" il anatemizeaza si acum, macar in surdina. Dar abia profesionistii patriotismului, circarii idealului unionist, indivizii care s-au capatuit pina peste cap intre timp, intonind refrene mincinoase despre iubirea de Tara (cu majuscula obligatorie!), abia astia au izbutit sa compromita gravisim, aproape letal notiunea. Dupa nesfirsitele gargare din Piata Marii Adunari Nationale (inca un termen care nu se mai percepe cu respectul cuvenit), "unire", "27 martie" s.a. au devenit, vorba lui Maiorescu, niste forme fara fond, simple imbinari fonetice, pe care nu le mai primeste nici timpanul, nici celuloza.

La confluenta marilor interese geopolitice, putini, tot mai putini la numar si lipsiti in mod tragic de resurse, precum de un protector influent, ce mai putem face, cred, in acest nou an de incertitudine, e sa ne intrebam, dar aspru de tot, fara a cruta nici un dram de sensibilitate si constiinta: Incotro? Tot aici?!

*

P.S.: Drept corolar: opozitia, pe 27 martie, a sarbatorit in Parlament Unirea, comunistii – Ziua Mondiala a Teatrului, iar liderul PPCD, Iurie Rosca, a declarat: "Acum haideti sa coborim de pe baricadele istoriei in realitatile politice de astazi si va propun sa audiati o noua declaratie despre afacerile murdare ale deputatului Vladimir Filat". "Mult mai cinic – potrivit Jurnalului de Chisinau (28 martie 2008) – a fost presedintele Legislativului (Marian Lupu – Gh.N.), care in cuvintul sau de salut catre deputati a amintit ca astazi este comemorata Ziua Mondiala a Teatrului si i-a felicitat pe toti cu ocazia acestei sarbatori, fara a sufla un cuvint despre Unire".

Mai mult decit atit (sfint citatul, profan comentariul): "… parlamentarul comunist Grigore Petrenco a citit pe ruseste o declaratie prin care a calificat actul Unirii din 1918 drept «cel mai tragic moment din istoria Moldovei». «In perioada ocupatiei romanesti, dar si astazi, unionismul si romanizarea silita sint recompensate cu darnicie din fondurile speciale ale statului strain». Declaratia lui Petrenco a fost primita cu aplauze de colegii sai de fractiune…".

Si in acest mediu, in atmosfera aceasta, zi dupa zi, ani la rind, intreg sorocul ce ti-a fost numarat, de fapt, te inspira, cinta, barde…