Tupeu de crocodil in Romania ca o prada

Crocodil Popescu-Tariceanu, referendumul si Basescu

Lunea trecuta, cu ocazia motiunii de cenzura depusa de PD impotriva guvernului, premierul a tinut in plenul Parlamentului un discurs mamut (peste 20.000 de semne!). CPT incepea prin a-si marturisi „un sentiment de neimplinire si amaraciune", declarind apoi ca n-a venit sa tina „un discurs agresiv sau justificativ", ca imediat sa-si mai stoarca o lacrima de crocodil: „sint intristat si chiar rusinat din cauza motivelor ce ne-au adus aici in aceasta zi".

Dupa ce vorbeste fara urma de ezitare despre „un guvern ce a fost fortat sa isi modifice structura" (ca doar n-a declarat el moartea Aliantei, n-a fortat el PD-ul sa paraseasca Palatul Victoria, ci iresponsabilii de pedisti au plecat ei, de capul lor!), ajungind repejor la obsesia obsesiilor: „Presedintele Romaniei a transformat institutia prezidentiala nu doar intr-un jucator, ci si intr-un demolator. Iar acest fapt a fost vizibil in perioada anterioara referendumului, in perioada de campanie electorala si, mai ales, in ultimele saptamini de dupa consultarea populara." Ce chestie: Tariceanu vorbeste despre referendum ca despre ceva cu care el n-are nici o legatura – referendumul este treaba lui Basescu, iar faptul ca acesta l-a cistigat e tot treaba lui. Asa ca sa fie sanatos si sa-si vada de treaba si sa ne lase in pace, ca avem si noi treaba!

Dar ce face Basescu, dupa ce ca „romanii au votat pentru ca Traian Basescu sa ramina in functie"? Ati ghicit: nu respecta aceasta decizie si „nu o respecta pentru ca refuza sa accepte ca votul a fost dat pentru ca dumnealui sa-si exercite in continuare atributiile constitutionale. Subliniez: atributiile constitutionale si nu asa cum incearca dinsul sa acrediteze: un vot impotriva Parlamentului, a partidelor sau a milioanelor de romani care nu sint de acord cu el."

Tare, nu? Lasind la o parte dezaxarea gramaticala a frazei din urma, ce putem deduce din ea? Ca, de fapt, CPT, care respecta „aceasta decizie a electoratului", nu-i recunoaste si sensul, de vreme ce vorbeste de „milioanele de romani care nu sint de acord cu el" (cu Basescu, adica). Si ca sa fie clar ca n-a venit sa fie agresiv, premierul insista pe ideea fixa cum ca ne paste dictatura dictatorului Basescu: „nu vom fi niciodata de acord cu o arhitectura institutionala care sa ne faca sa semanam cu state precum Venezuela, Cuba sau cu fostele republici sovietice"!

Crocodil Popescu-Tariceanu, Churchill si gramatica

Apoi il invoca pe Winston Churchill care „spunea ca democratia este cel mai rau sistem de guvernare, cu exceptia tuturor celorlalte incercate de om." O parafrazare cam aiurea (pe masura emitentului), de vreme ce fostul premier britanic a spus de fapt ca „democratia este un sistem politic prost, dar cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a inventat pina acum". Apoi urmeaza o noua faza (faza Giga) a discursului: „Guvernul Romaniei, prin mine, sta astazi in fata Dumneavoastra si, de aceea, va voi vorbi despre el si despre ceea ce eu consider ca trebuie sa faca pentru a-si indeplini misiunea pentru care a fost investit. Dar voi vorbi despre un lucru si mai important. Va voi vorbi despre Romania." Poftim? Care „dar", domnule sef de cabinet si de liberali si tiitor de discursuri?

Dar sa-l lasam pe personaj sa vorbeasca despre Romania, „o tara cu un potential imens, care este distrus si frinat de unii politicieni". Care va sa zica: „distrus si frinat…". Macar de-ar fi spus invers. Dar de unde logica unde nu-i? Cit despre politicienii de care vorbeste CPT, „politicieni pe care-i stim cu toti, minati de ambitii marunte, avizi de putere, care isi pun interesele personale in fata intereselor poporului roman", ce sa mai spunem? Din nou, omul vorbeste de parca el ar sta deasupra lucrurilor, deasupra politicii… Ca apoi sa urmeze inca o formulare demna de „Bula demnitarului": „Politicieni care vorbesc de popor, sau stau cu spatele la interesele sale." Ei, parca aici chiar ar fi mers un „dar" (in loc de „sau"), nu? (Domnilor profesori de romana, treceti peste handicapul numit Adomnitei Ministru al Educatiei Liberale si luati discursurile astea la studiat greseli gramaticale – materialu-i prea bun, zau!)

Crocodil Popescu-Tragiceanu, UE si Basescu

In fine – urmeaza Europa, UE, presa internationala. Recomandarea lui CPT: „V-as ruga insa insistent sa cititi presa internationala din ultima vreme. Ei (ei, presa!?, m.a.) nu scriu despre o Romanie mareata (…). Ei nu scriu despre ultimii 7 ani de crestere economica remarcabila, despre puternicul nostru sistem educational si despre integrarea Romaniei incredibil de lina in structurile Uniunii Europene la doar 5 luni dupa aderare." Asa-i ca nu stiati in ce tara „mareata" traiti, ce sistem educational „puternic" avem si ce „incredibil de lin" s-a integrat tarisoara-n UE, dragi cititori?

Sa mai scot in evidenta un dezacord gramatical? „Singurul motiv datorita caruia sintem cu totii aici este dorinta de putere si interesele personale ale unui personaj politic care vrea sa-si subordoneze toata puterea din Romania". Un fleac, ce, ne-ncurcam acum in fracturi gramaticale sau logice, de vreme ce avem de-a face cu cineva care „vrea un guvern care sa execute ordinele sale" si care „se crede un personaj coborit din ceruri pentru a ne salva"?! Si isi incheie pasajul domnul CPT (care, nu vi se pare, se crede la rindu-i investit ca premier de destin, de Dumnezeul liberal sau de cine stie ce instanta suprema?!): „Este – as spune – chiar tragic."

Crocodil Popescu-Tragiceanu, rusinea si romanii

Da, domnule CPT, este. Cel putin in aceeasi masura in care va este dumneavoastra rusine: „Mi-e rusine de faptul ca nu mai au nici o rusine!" Cum cine? Pai, ai de vor sa-l de-a jos pe el, premierul-misionar cu misiunea neindeplinita (inca, altfel si-ar da demisia pe loc, nu?)! Ce nerusinare, dom’le, sa vrea cineva sa-l dea jos de pe craca guvernamentala pe cel care a fost „primul care a recunoscut, dupa referendum" ca a facut „o greseala" (ehei, dupa razboi, multi prim-eroi)! Care a „invatat mult din aceasta lectie" (dar oare si ce trebuia?), care a vazut „cum romanii se pot indeparta de politica si cum politicienii se indeparteaza de romani"…

Ce le mai zice, dom’le! Doar ca nu pare deloc deranjat de indepartarea romanilor liberali de politica guvernului liberal, ca de tras consecinte si asumare de responsabilitate ce sa mai vorbim?

In fine, in fine, finis coronat opus: „Vremea in care politicienii stabileau agenda s-a incheiat, a venit vremea ca romanii sa stabileasca ce e bine pentru ei. Puterea este in mina cetatenilor si ea nu trebuie sa stea in buzunarele a doi-trei indivizi". Zau, domnule Inca Premier? Apai, daca puterea ar fi fost acum „in mina cetatenilor", pariu ca ati fi, intre timp, domnul Fost Premier?

Si ar mai fi doua intrebari: Totusi, ce-l mina aproape orbeste inainte pe Crocodil Popescu-Tragiceanu (cu toata gasca lui de Crini, Chiuari, Cioroieni, Fenechii, Hasoti, Norici, Rusani si Orbani cu tot), de ce prefera – total indiferent de soarta PNL – sa continue ruleta ruseasca (horribile dictu) si nu ia nici intr-al doisprezecelea ceas in calcul demisia, asa cum i-a fost sugerata nu doar de votul electoratului PNL la referendum, ci si de venerabilul Neagu Djuvara (presedintele Senatului Liberal, ce-i drept, intre timp, doar „pe hirtie", cum a declarat luni seara la Turcescu)? Si: Oare cine-i scrie premierului discursurile astea atit de slefuit-convingatoare? Doar nu si le-o fi scriind el insusi – ar fi prea de tot.