Nici cutremurele nu mai sint ce-au fost!

* Saptamina trecuta au fost vreo patru cutremure cu epicentrele in aceeasi zona etnografica si seismica a Vrancei; slabe, de-abia simtite… Poate nu va vine sa credeti, dar exista cutremure ideale, asteptate de romani: sint cele care nu produc pagube, dar se simt suficient de bine incit sa apara pe loc un curent de opinie format din cetateni care striga "Cutremuruu’!". Ele se impart in categorii: intii, ar fi cele de la serviciu, din timpul programului. Preferabil, foarte devreme, chiar in primele minute, daca se poate: oricit ar fi de mirlan si oricit ar avea inima de impietrita, la o asemenea ocazie seful va decreta incheiata ziua de lucru, ca sa mearga toti la casele lor, sa vada daca a mai ramas ceva din ele. Mai avantajati sint, de exemplu, cei care lucreaza in birourile de la etajele superioare, ca acolo se zguduie mai tare si impresioneaza mai mult. Dezavantajati sint, tot de exemplu, mesterii de la drumuri, care trag tare (asta, cu trasul tare, e, bineinteles, o gluma!) toata ziua cu picamarul si nu simt nimic.

* Pentru partea masculina, ceva mai indragite decit seismele descrise mai sus sint cele care incep imediat dupa serviciu, cind colegii, in drum spre casa, zabovesc la o spirla prin localuri: oricare barbat prins de cutremur la inceputul consumatiei va mai putea intirzia lejer citeva ore, avind destule scuze de prezentat doamnei, acasa, in toiul noptii (de exemplu, aia cu "Ne-au tinut la slujba, sa curatam biroul de moloz!"). Mai avantajos, din punct de vedere financiar, este seismul care incepe taman la ultima comanda, inainte de a se face nota si a se inchide localul: e clar ca atunci se stirneste panica, iar toti consumatorii se bulucesc la usa si ies, ca sa-si salveze pielea. Logic, fara sa plateasca! Se subintelege ca nimeni nu mai vine a doua zi, sa achite contravaloarea consumatiei…

* Exista si cutremure nocturne; multi le considera a fi cele mai amuzante. Ele pot fi, intr-adevar, amuzante, daca va amuza sa vedeti babe din vecini iesite in camasa de noapte, ca niste stafii cu bigudiuri in par si alifie pe fata. Cind afara e cald, de cele mai multe ori un seism nocturn se lasa cu chef colectiv, dintr-un motiv foarte banal: fiindca nu intra nimeni in bloc, de frica replicilor! Nimeni, cu exceptia unor barbati curajosi din cadrul asociatiei de locatari; ca niste adevarati Supermani in pijama si maieu, acestia trag o fuga sa inchida gazul si sa salveze bijuteriile, banii, pozele cu soacra cind era mireasa, plus sticlele din camara – nu de alta, da’ nu cumva sa se sparga si sa faca porcaiala pe jos, in caz de replica! La momente dintr-astea, tensionate, asa se mai destinde atmosfera, de obicei. Dupa aia, spre dimineata, multi se vor trezi din somn, cu groaza, simtind cum tremura blocul de la sforaielile unor vecini…