Povestea porcului

* Dupa cum spuneam si cu alte ocazii asemanatoare, a inceput iarna calendaristica. A propos de asta, ca tot am umblat de curind printr-un supermarket si am ajuns la raionul de papetarie: avem senzatia ca fabricantii de calendare poseda o imaginatie cam limitata, cam saracuta. Conceptia lor despre cum arata anotimpurile nu difera prea mult de conceptia scolarilor dintr-a doua be, pusi sa scrie din trei in trei luni compuneri tematice. De obicei, prin septembrie, micutii cetateni baga tema cu "A venit toamna. Frunzele cad. Pasarile calatoare pleaca in tarile calde. Cooperatorii harnici muncesc pamintul. Se culege porumbul. Cerul este plumburiu. Camarile sint pline. Etc." – sau, oricum, ceva asemanator. Pe la inceputul lui decembrie, aceiasi scolari silitori schimba placa si scriu cam asa: "A venit iarna. Ninge. Totul e alb, Pe jos e zapada. Copiii se bulgaresc, patineaza sau se dau cu saniuta. Etc.". Asta, in cazul fericit in care micutii sint premianti; daca nu, compunerile arata cam la modul "Din nori cade fulgi. Copi se da pe getus. Etc.". Dupa cum spuneam, de obicei, creativii insarcinati cu ilustrarea calendarelelor nu se deosebesc prea mult de elevii nepremianti. Astfel, cam toti baga pentru lunile de iarna peisaje romantice cu dealuri albe, piscuri albe, urme de pasi pe zapada imaculata, turturei, unice si irepetabile cristale de gheata etc. – sau, pe partea cealalta, copii cu chipuri rumene, imbracati in pitoresti costume populare, care umbla cu colindul, cu plugusorul, cu capra, cu ursul… N-am vazut in raionul acela de papetarie nici urma de realism, de coborire in miezul vietii, al evenimentelor care ne inconjoara.

* Daca ar fi fost dupa noi, am fi ilustrat calendarul iernii care de-abia a inceput cu poze reprezentind oameni inghesuindu-se la ciolanul cu fasole oferit de autoritatile locale si partidele politice, apoi partide politice inghesuindu-se la ciolan, apoi masini impotmolite in troiene si Comandamente ale Zapezii prinse nepregatite, siruri de cetateni galbeni-verzui la fata, victime ale intoxicarilor cu monoxid de carbon de la sobele defecte, apoi sute de mii de tarani care dau cu caciulile de pamint, injurind globalizarea si normele europene de sacrificare a porcilor, apoi sute de kilometri de cirnati si caltabosi, obtinuti prin metode total neeuropene, apoi, in loc de uratori care umbla cu ursul, zeci de ursi gunoieri scormonind prin tomberoane, apoi un lung sir de romani infofoliti, membri ai Asociatiei Romanilor Debransati etc. Subiecte exista, imaginatie sa fie!

* Dupa cum spuneam, a inceput iarna. A inceput cu o sarbatoare, cu Ziua Nationala a Romaniei, si va continua cu alte sarbatori, Sarbatorile de Iarna. Pe linga semnificatia religioasa, acestea mai au una, secundara, dar defel neglijabila, despre care am pomenit mai sus: semnificatia culinara, pe baza de porc. Un Craciun fara sarmale unse cu afumatura, fara cirnati, singerete, caltabosi, piftii si alte porcarii parca nu-i Craciun. De fapt, porcul e un fel de planta anuala; prea putini gospodari isi permit asa belsug in cocina, incit sa ajunga sa-i sarbatoreasca majoratul lui Ghita. In aceste zile, sarmanii porci de pe intreg cuprinsul tarii deja simt ca pluteste ceva in aer, ceva neplacut, ca o adiere imaginara de sorici pirlit, simt ca, in curind, vor zbura din schema. In Romania, 2007, se aud deja hirsiitul cutitelor pe tocila, fisiitul bratelor de paie pregatite pentru pirlire si guitaturile viitoarelor fripturi… O campanie atit de complexa nu se poate desfasura fara evenimente. Iata un fapt de viata:

* Inceputul iernii 2007. Chiscaieni. Noapte. O echipa de mascati descinde in forta pe o tarla de linga localitate. "Stai! Nu da! Stai, maaa! Maa-ta! Somat! Au! Etc!". Cu aceasta ocazie sint surprinsi, somati si capturati cei care tocmai sustrageau benzina dintr-o conducta. "Mafia hotilor de carburanti din regiune a fost decapitata", s-a zis la stiri.

* Ramasi fara benzina in prag de Sarbatori, satenii din Chiscaieni n-au mai avut cu ce sa-si pirleasca porcii. Citiva gospodari au incercat cu chibrituri sau brichete, dar au epuizat tot stocul de la magazin, iar animalele au fost pirlite doar partial. Paie nu se aflau pe raza comunei, fiindca nimeni n-a iesit la cosit cind a fost momentul, toti find deja iesiti la terasa. Nici cu tuica nu s-au putut pirli animalele: localnicii au preferat sa o bea decit sa o arda. Pina la urma, membrii Consiliului Local au adoptat o solutie de compromis, asadar toti gospodarii au cotizat pentru ca frizerul comunal Romulus Freza sa barbiereasca intr-o singura zi, cu briciul, contra cost, toti porcii din comuna. Respectivul a baut, sa prinda curaj. Aflat in stare de ebrietate, mai intii a frecat animalele cu pamatuful, acoperindu-le de spuma, incit semanau purceii cu niste pisici de Angora. Dupa ras, a masat porcii cu after-shave. In fine, cu un gest automat, le-a curatat cu peria parul de pe spate, i-a pudrat cu talc, apoi a scos o oglinda cu miner si le-a aratat cum i-a tuns la ceafa. Din fericire pentru el, frizerul comunal Freza a disparut de doua zile; toti satenii il asteapta nerabdatori, cu furcile, topoarele si coasele pregatite, sa-l intrebe prieteneste de ce tot soriciul le miroase a levantica.

Publicitate și alte recomandări video