Comemorarea lui Eminescu a intrat in anonimat

Devansata din cauza programului incarcat al organizatorilor, manifestarea a avut loc intr-un deplin anonimat. Si cand te gandesti ca pe vremurile astea de criza, Eminescu este si va ramane nu numai un geniu al poeziei, cum il denumesc unii critici literari, ci si un salvator al economiei nationale. Fiindca prin numele sau si opera pe care a faurit-o a creat mai multe locuri de munca decat disponibilizati au fost la Combinatul Siderurgic de la Galati.

Cati critici literari nu si-au dat cu parerea despre opera lui, cati cercetatori nu s-au preocupat o viata intreaga de spiritul eminescian, cati sculptori n-au castigat un ban frumos ridicandu-i statui? Ca sa nu mai vorbim de milioanele de romani care-si palpeaza lunar salariul compus din bancnote cu chipul domniei sale.

Invitatie refuzata de personalitati culturale

Atat autoritatile cat si scriitorii, s-au lasat, insa, asteptati in zadar. Nici ministrul Culturii, Theodor Paleologu, nici Preasfintia sa, Episcopul Argesului si Muscelului, Calinic Argatu, nici Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, IPS Teofan, nu au mai ajuns pe meleagurile eminesciene din motive mai mult sau mai putin intemeiate. Majoritatea participantilor au fost in aceste conditii angajatii Memorialului, ici colo facandu-si simtita prezenta cate un scriitor.

De altfel cand directorul Memorialului, cercetatorul profesor doctor in eminescologie Valentin Cosereanu, a deschis simpozionul in care urma sa se decerneze premiul national de interpretare a operei eminesciene i-a rugat pe cei prezenti "Vreau ca angajatii memorialului sa se ridice in picioare" pe scaune n-au mai ramas decat ziaristii. Care, in lipsa de altceva, se fotografiau si se filmau intre ei. Nici la slujba de pomenire de la bisericuta de familie n-a fost o prezenta mai abundenta. Doar preotul paroh, protopopul de Botosani, Lucian Leonte, si presedintele Consiliului Judetean, Mihai Tabuleac. De asta s-a si tinut varianta scurta a slujbei, ca oricum se predica in pustiu.

Vorbind de marii absenti ai manifestarii, Valentin Cosereanu nu s-a putut abtine sa nu faca o ironie: "Ziua de 13 iunie este ziua marilor absenti. Asteptam ora 14 sa vedem cine va mai veni" Ora 14 fiind cea la care urma sa se intample punctul doi al manifestarii, adica masa si protocolul.

Nici directorul Directiei de Cultura, Cornelia Ciobanu, nu s-a putut abtine sa nu faca o ironie la adresa slabei prezente la aceasta zi semnificativa: "Cand ne gandim la Eminescu, trebuie sa ne gandim la ceea nici lui nu i-ar fi placut sa auda si sa vada: idolatrie zornaitoare, demagogie, minciuna, moneda calpa, flecari, patrioti de mucava"

Premiul Petru Cretia, acordat in lipsa

La festivitatea de premiere din sala-amfiteatru "Laurentiu Ulici", n-a ajuns nici macar laureatul acestei editii al premiului "Petru Cretia", Nikolas Blithikiotis, un important traducator al operei eminesciene in limba franceza. Premiul i-a fost acordat in contumacie de Simona Modreanu, laureata de anul trecut a acestui premiu. Si ea a ramas surprinsa de lipsa auditoriului, dar a gasit si o scuza pe masura poetului nostru national: "Cei care trebuiau sa fie aici, chiar sunt. Cred ca lui Eminescu, dincolo de linguseli, i-a venit vremea sa fie descoperit atunci, cand si cum simte fiecare dintre noi, fara nicio obligatie".

Neavand asadar nicio obligatie, in acest an de criza economica, marii poetii ai Romaniei care an de an lustruiau icoanele bisericutei de familie in numele lui Eminescu au preferat sa-l sarbatoreasca fiecare la casa lui. Nu departe de aceasta situatie oarecum jenanta la adresa celui care a dat de lucru atator romani ramane replica unui elev voronean, care, trecand pe langa bustul lui Eminescu din incinta Grupului Scolar a spus: "Cat de putin ai trait si cat de mult am eu acum de invatat pentru bac!"

Sursa: Monitorul de Botosani