Seful mafiotilor aruncat in puscarie

Temutul interlop botosanean Ion Clamparu, aflat ani la rand pe lista Interpol a celor mai cautati 26 de infractori din lume, a fost condamnat de justitia spaniola la 30 de ani de inchisoare, pedeapsa maxima solicitata de procurori. Gasit vinovat in cinci acuzatii de proxenetism si exploatare sexuala, din care unul asupra unei minore, dar si de provocare a unui avort, Clamparu a fost obligat si la plata unor daune morale de peste 60.000 de euro fata de patru victime ale sale, care au depus marturie sub identitate protejata, cea mai mare parte din suma, respectiv 30.000 de euro, revenindu-i „Andreei", minora obligata sa avorteze. Sentinta a fost pronuntata ieri de Tribunalul Provincial din Madrid, la mai putin de trei luni de la trimiterea in judecata a lui Clamparu.

Condamnat si in tara

Considerat liderul celei mai mari retele de prostitutie din Europa, botosaneanul a fost condamnat si in tara la 13 ani de inchisoare pentru trafic de persoane, dar nu a executat nicio zi din pedeapsa. Dat in urmarire internationala din martie 2003, botosaneanul supranumit si „Cap de porc" a fost capturat in Spania in septembrie 2011, dupa ce a fost haituit mai bine de opt ani. Refuzand extradarea in Romania, Clamparu a fost inculpat si de procurorii iberici la inceputul lunii decembrie, dar procesul a fost amanat pentru aceasta luna, judecata derulandu-se doar pe parcursul a trei zile.Sentinta nu este definitiva.

Influenta cumparata cu bani grei

In sentinta magistratilor spanioli se arata ca botosaneanul ar fi actionat impreuna cu trei „locotenenti" inca din 2000, cand ar fi racolat peste 100 de femei sub promisiunea unui loc de munca in Spania. Ajunse la destinatie, victimele erau gasite datoare. Li se luau documentele si erau obligate sa intretina raporturi sexuale. Anchetatorii spun ca in acest fel Clamparu si oamenii lui ar fi obtinut de-a lungul anilor milioane de dolari si de euro, bani care erau „investiti" in cumparare de influenta. De altfel, fostul procurorul general al Romaniei, Ilie Botos, il indica pe Clamparu drept lider al unei retele de crima organizata avand legaturi cu gruparea condusa de fratii Vasile si Ion Balint (zis Sile si Nutu Camataru) si, respectiv, cu Silviu Dudita (Fluturica) – arestati si condamnati pentru mai multe infractiuni cu violenta.

Victime torturate

Tot la violenta ar fi recurs si Clamparu. Potrivit marturiilor depuse de victime, cele care refuzau sa se prostitueze erau batute, terorizate, violate, declaratiile Pepei, date in fata anchetatorilor, fiind cutremuratoare. „Legase o fata de un copac, pe care ulterior au sfasiat-o cainii pe care ii tinuse infometati in vila. Iar inainte sa o lege de copac, femeii i-au fost smulsi dintii si i-au fost taiate degetele", a mentionat aceasta, care a suferit un atac de panica chiar in timpul procesului.

Daca in prima faza a refuzat sa raspunda la intrebarile procurorilor, la sfarsitul procesului Clamparu a contraatacat si i-a acuzat de anchetatori de „credibilitatea indoielnica" cerand o confruntare directa cu victimele. Asta in conditiile in care o parte dintre ele, care au depus plangere sub identitate protejata, au refuzat sa mai vina in instanta, marcate fiind de experientele traite.

CASETA:

Lectie de eficienta de la justitia spaniola

Procesul din Spania vine in contradictie cu modul in care sunt judecate dosarele in Romania. Procesul de la Sibiu, de exemplu, impotriva Clanului Clamparu, a debutat in 2005, dar condamnarea definitiva din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie a venit abia in februarie 2011.

La fel se intampla si in cazul dosarelor de la Botosani. Chiar daca nu exista grad de comparatie intre infractiuni, controversatul afacerist Constantin Cuciureanu a reusit sa fenteze justitia timp de aproape 10 ani. Acuzat ca a inselat  Petrom si statul, el a fost condamnat definitiv abia in toamna anului trecut si a fost incarcerat luna aceasta.

La fel se intampla si in primele cazuri de contrabanda cu tigari, dosarele instrumentate de procurori aflandu-se si in prezent pe rolurile instantelor de judecata, desi au trecut aproape cinci ani.

Sursa Monitorul de Botosani