A inceput raboiul in asociatiile de proprietari

Majoritatea sefilor celor aproximativ 110 de asociatii de proprietari din municipiul Suceava sunt acum cu sabia lui Damocles deasupra capului. Determinarea impusa de primarie de a urgenta organizarea de adunari generale ale acestor asociatii a indus in randul membrilor acestor asociatii  (este vorba, pentru suceveanul nefamiliarizat cu acest subiect, de acele persoane care sunt mereu la curent cu calendarul functionarii acestor structuri) o stare de excitabilitate extrema. Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a recomandat ca adunarile generale ale asociatiilor de proprietari sa se desfasoare pana la finalul lunii februarie a acestui an, pentru ca exista un plan de clarificare a modului in care cainii vagabonzi vor fi tratati in perioada urmatoare. Cand Curtea Constitutionala a decis ca animalele comunitare au drepturi importante si nu pot fi eutanansiate pur si simplu, primarul Sucevei, Ion Lungu a decis ca va merge cu recensamantul in continuare, urmand ca populatia Sucevei, prin asociatiile de proprietari sa stabileasca soarta cainilor vagabonzi, in sedinte publice. Conducerea  primariei Suceava a recomandat ca adunarile generale ale asociatiilor de proprietari din oras sa se desfasoare pana la sfarsitul lunii februarie, in acest an, dorind sa obtina un rezultant transant privind rezolvarea problemei cailor comunitari in municipiul Suceava. Recomandarea facuta de conducerea primariei a fost luata de buna de conducerile asociatiilor de proprietari si mai toate s-au inghesuit sa isi programeze adunarile generale pana la sfarsitul acestei luni. Presedintii si administratorii au scapat insa din mana, utlizarea elementului de baza – vocea membrilor asociatiei, care prin votul propriu are puterea de a  scoate din sistem pe cei care nu sunt compatibili  cu perpetuarea acestuia.

Supararea cea mare – de ce blocurile ANL s-au lipit de blocurile vechi in Asociatia 36

Foarte harnici in organizarea adunarilor generale ale asociatiilor de proprietari s-au aflat cei de la Asociatia 36 din cartierul Burdujeni – strada Jean Bart si ce s-a construit anterior – blocurile ANL de pe strada Privighetorii, cu cele ridicate mai sus pe strada Putnei, etc.. Asociatia, constituita printr-o "lipeala" intre blocurile vechi si cele noi, nu a mai avut niciun sort de izbanda in sensul continuitatiii liderilor, care au fost eliminati de cei prezenti. Nicolae Salgan, presedintele numit acum un an nu a mai fost considerat bun si a fost inlocuit cu vechiul presedinte, inlocuit anul trecut, Cristian Sorohan. Din cei cateva sute de membri ai asociatiei, au participat la adunare ceva mai mult de 30. Problema cainilor comunitari a fost lasata pe planul doi, importanta fiind oportunitatea de a schimba conducerea asociatiei, lucru care, cu votul celor prezenti, s-a si intamplat. 

Un alt caz – pana acum circa doi ani, o asociatie de proprietari din aceeasi zona a cartierului Burdujeni avea ca administrator pe  Vasile Ciurari. Acest om, care a bagat mana in vistieria asociatiei pana in fund, este acum bine mersi, cercetarile care se fac pentru a se stabili daca el se face sau nu vinovat de prejudicierea celor care locuiesc in caminele de pe strada Jean Bart cu un miliard si jumatate de lei vechi treneaza undeva intre politie si parchet. Intre timp, locatarii sunt obligati, prin impuneri venite de la Termica, Eon si Acet sa plateasca datoriile restante – platite la asociatie dar nevirate la furnizorii de utilitatii. O situatie asemanatoare poate fi reamintita sucevenilor, datand din anul 2005.

Sefii de la asociatii autori de delapidari, la un pas de prescriptia pedepselor

 Despre Gabriela Fediuc, administrator de asociatie de proprietari care a confundat sertarul casieriei cu buzunarul personal a scris ziarul obiectiv in anul 2005. Ea era adminstratorul  asociatiilor de proprietari Centru, Petru Rares si T 7 si a fost atunci suspendata din functie pentru ca reprezentantii Primariei Suceava au descoperit o lipsa in gestiune de 250 de milioane de lei vechi. Aceasta suma lipsea doar de la Asociatia Centru.  Anterior, a mai fost cazul Asociatiilor 71 si 74 de pe strada Oituz, de unde administratorii au fugit cu aproximativ un miliard de lei vechi in strainatate. In toate cazurile expuse, situatiile sunt dramatice. Niciunul dintre administratori nu a fost condamnat definitiv la o pedeapsa cu executare si nu a restituit niciun leu din delapidarile pe care le-au facut. Mai mult, pentru fiecare leu din sumele constatate la acea vreme se calculeaza in fiecare zi majorari si penalitati de intarziere, care trebuie suportate de locatarii inscrisi in aceste asociatii. Fostii administratori, plecati deja din sistem, si-au angajat avocati care stiu sa gestioneze responsabilitatea juridica a acestora, convingand instantele, in cazul dosarelor trimise in judecata sa amane emiterea unei sentinte pana la termenul de prescriptie a pedepsei.

In spatele celor plecati nu s-a schimbat nimic – aceleasi suspiciuni ca se fura bani si se folosesc in interes propriu iar tot mai multi suceveni isi pun intrebarea cui mai folosesc aceste structuri ce produc pe banda rulanta delapidari in conditile in care solutia simpla, de a incheia contracte direct cu furnizorul de utilitati este usor pe pus la punct, nu afecteaza prea mult din sistemul de functionare al firmelor de apa, gaz sau energie termica si nici prea mult din timpul consumatorilor acestor servicii.

Sursa Obiectiv de Suceava

Publicitate și alte recomandări video