Campania de Sărbători a “Ziarului de Iaşi”

Veniţi să-i ajutăm pe prichindeii din Alexeni, 100 de copii minunaţi dar înduioşător de săraci

De Andrei MIHAI

marți, 03 decembrie 2019, 02:50

5 MIN

Veniţi să-i ajutăm pe prichindeii din Alexeni, 100 de copii minunaţi dar înduioşător de săraci

„Ziarul de Iaşi” vă invită şi în acest an să fiţi alături de copiii din familii sărace şi, împreună, să le ducem acestora în prag de iarnă ghetuţe din piele, mănuşi şi fulare. Lucruri poate banale pentru mulţi dintre noi, dar pe care nu puţini sunt cei ce nu şi le permit. Cei care doresc să facă o faptă bună de Crăciun pot să îi ajute pe cei 108 copii din clasele primare şi grădiniţă de la Şcoala Alexeni, comuna Ţibana, un sat micuţ din sudul judeţului, unde, în ciuda faptului că oamenii sunt gospodari, sărăcia pare a fi la ea acasă. Copiii de aici ies rar din sat, şi, de cele mai multe ori, doar pentru a merge în comună. Anul trecut, profesorul de sport a strâns bani de la ieşeni pentru a-i duce în excursie la Iaşi, mai bine de jumătate dintre ei nevăzând niciodată blocuri, iar din judeţ doar un singur copil din toată şcoala ieşise, însă pentru a merge la medic, la Bucureşti. Ceilalţi ajung să iasă din sat abia la 18 ani, când, asemeni celorlaţi sătenii, pleacă să-şi caute norocul departe de casă. Adesea şi de ţară…Amănunte despre unde şi cum puteţi ajuta aceşti copii, în rândurile de mai jos.

Din vară, locuitorii din Alexeni au asfalt. Însă atât de adânc în sufletul lor este noroiul încât niciun copil nu vrea maşinuţă cu telecomandă: toţi şi-ar dori câte un tractor teleghidat. Sunt copii care încă visează la jucării, chiar dacă înfruntă frigul în tenişi, iar hainele sunt căpătate de la fraţii mai mari. De obicei, la Alexeni, doar fraţii mai mari au haine noi, cumpărate de la târgul din comună, şi ajung să fie purtate pe rând de fraţii mai mici. Agricultura este singura sursă de venit din localitate, venit prea mic pentru a hrăni o familie mare, aşa că bărbaţii în putere îi lasă pe cei dragi şi pământul nelucrat şi pleacă la muncă în străinătate, sau pe unde reuşesc.

La Şcoala din Alexeni, unitate şcolară care aparţine de Şcoala Profesională de Industrie Alimentară Ţibana, învaţă 76 de copii în clasele primare şi 32 de copii la grădiniţă. După ce ies ei de la ore, lasă clasele libere pentru colegii lor mai mari, pentru cei 43 de elevi de gimnaziu. Profesorii şi învăţătorii spun despre ei că sunt copii buni, copii care îşi doresc să înveţe, şi nu refuză nicio activitate didactică. Parcă îşi doresc să nu mai plece de la şcoală, unde au ferestre mari şi săli luminoase, unde e cald, unde nimeni nu îi pune să muncească, să taie lemne sau să hrănească animalele.

Zâmbetele sunt ieftine la Alexeni

În clasă e cald, dar puţini sunt cei care renunţă la hainele de pe ei. Stau cu fesul pe cap, şi, dacă le au, cu gecile încheiate până în gât. Cei care nu au găsit o geacă de împrumut de la fraţii mai mari au câte două rânduri de pulovere şi un hanorac mai gros, şi aşa înfruntă frigul de la început de decembrie. După un amalgam de voci care strigă tot felul de jucării pe care le aşteaptă de la Moş Crăciun, învăţătorii îi întreabă dacă nu şi-ar dori şi ghete îmblănite. Cu toţii se opresc brusc din visat: se uită la picioarele încălţate cu adidaşi vechi şi ponosiţi, sau la ghetele cu două sau trei mărimi mai mari. Se uită unii la alţii şi nu ştiu ce să zică.

Parcă ar îndura frigul o iarnă întreagă pentru o jucărie colorată, parcă nu… În sala micuţă care găzduieşte copiii de grădiniţă e veselie. Se joacă cu câteva blocuri de lemn şi câteva piese de lego, care devin, pe rând, case, masini sau creaturi fantastice despre care le citeşte doamna educatoare. Jucăriile sunt rare la Alexeni, chiar şi în sala care adăposteşte grădiniţa, iar cărţile cu poveşti şi basme sunt aduse de acasă de profesori şi învăţători. Acasă, norocoşi sunt cei care au un televizor pentru a face serile de iarnă mai scurte, şi tot la televizor văd jucăriile la care visează să le găsească lângă pat. Pentru că brad împodobit au văzut tot la televizor.

Cinci poveşti impresionante

La cele cinci familii pe care le-am vizitat, şi ale căror poveşti le veţi afla în ediţiile viitoare ale „Ziarului de Iaşi“, nu am văzut nicio jucărie. Doar o bicicletă stricată, aruncată în curte, despre care mama copilului spune că încă e folosită.

„Aşa, stricată cum e, merge cu ea pe drum şi zice că se trage cu bicicleta“, spune cu amărăciune femeia. La familia Bosianu singurul stâlp al familiei este bărbatul, plecat toată săptămâna la muncă. Copiii au fost lăsaţi de mama care a plecat în lume. Stau trei persoane în două camere, dintre care doar una are sobă. Pe jos e lut şi atât, un dulăpior cu câteva blide, o ladă pentru haine şi un televizor vechi în colţ. Pe Vasilică Neagu îl creşte bunica, bolnavă de diabet. Câteva case mai încolo stă prietenul lui Vasilică, Cosmin Ursei. El e ceva mai norocos: de el au grijă bunicii, iar uneori mai primeşte pachete de la unchii plecaţi peste hotare. Însă niciodată jucării, ci câteva haine, şi poate ceva de mâncare. Peste drum, stă o altă familie Ursei, rude îndepărate, cu nouă copii. Au băgat patru paturi într-o singură cameră, unde dorm cei mici, iar în bucătărie dorm părinţii. Tatăl a avut un accident în copilărie şi îşi poate folosi doar o mână. Însă, chiar şi aşa, greu de ţii de el la treabă: munceşte prin vecini pentru a avea ce pune pe masă copiilor.

În Alexeni, cuvântul „bogat“ parcă are alt sens faţă de restul lumii, iar invidiaţi sunt cei care nu fac cumpărăturile „pe caiet“ pentru o pâine, un kilogram de zahăr sau o sticlă de ulei. Aici, zâmbetele sunt ieftine de Crăciun, şi poţi să le „cumperi“ cu o mână de bomboane sau un pachet de biscuiţi. Puţini sunt cei care îndrăznesc să creadă că Moşul cel bun se va îndura să lase şi la ei măcar o jucărie.

Cum putem să-i ajutăm

Cei care doresc să ajute în această campanie, cu orice sume de bani, mici sau mari, sunt aşteptaţi la sediul redacţiei, bd. Nicolae Iorga, nr. 35 (vizavi de Gara Internaţională). Mai multe detalii la telefon 0232/271 271. La acelaşi număr, firmele pot obţine detalii despre eventualele contracte de sponsorizare tip, în dublu exemplar, care sunt necesare în aceste situaţii şi care pot fi transmise, la cerere, chiar şi prin fax. A fost deschis şi un cont de donaţii la BRD de către Şcoala Profesională de Industrie Alimentară Ţibana, contul fiind RO19BRDE240SV31022122400. Din banii strânşi, „Ziarul de Iaşi“, împreună cu reprezentanţii şcolii, vor cumpăra ghetuţe din piele, fulare şi mănuşi. În cazul în care vor mai rămâne fonduri, vor fi achiziţionate materiale didactice atât de necesare Şcolii Alexeni.