Datul in spectacol: Carbunariu la ContemporanIS

Realizat anul trecut la colectivA Cluj, printr-un proiect finantat de AFCN, montarea continua programul estetic al tinerei noastre regizoare. Un program, unul dintre cele mai coerente si mai bine agregate de la categoria ei de virsta, un teatru altfel decit cel facut in establishment-ul autohton, cuprinzind si citeva montari realizate in strainatate. In Germania, de pilda, la Munchen Kammerspiele, unde a montat Sold out. Coerenta si buna agregare provin din talentul regizoarei, desigur, dar si din tenacitatea cu care isi urmareste tintele artistice, ranforsata de o creativitate prolifica.

Cum face de obicei, creatoarea isi concentreaza atentia asupra unui subiect fierbinte social, documentindu-l impreuna cu intreaga echipa de realizatori. Acum e tema colaborationismului cu politia politica comunista, problema nerezolvata inca, la 22 de ani de la eliberare, si avind foarte putine sanse de limpezire. A pornit de la un caz concret, celebru, acela al lui Dorin Tudoran. Scriitorul ceruse sa plece din tara, ii scrisese o scrisoare si lui Ceausescu, avea domiciliul fortat si, neprimind pasaport, intrase in greva foamei. 11 pagini dintr-o transcriere din dosarul de urmarit al lui Tudoran, publicate in cartea lui, Eu, fiul lor, devin textul acestei puneri in scena care propune o forma noua de teatralitate. Prin aceste formule de documentare a realitatii, foarte in voga in Europa, arta isi schimba raporturile cu realitatea pe care o reflecta. Nu o mai reda filtrat prin canonul frumosului, ci o transpune literalmente in scena: realizatorii cerceteaza realul, identifica partea de teatralitate, o decupeaza cu mijloace scenice si o prezinta publicului cu maxima verosimilitate. Nu mai vorbim acum despre frumosul si adevarul artistic, ci despre teatrul care recupereaza realitatea, care o documenteaza, infatisind-o apoi spectatorului. Face teatrul unul de "interventie", tragind un semnal de alarma. Istoria mare a anilor de comunism e "citita" printr-o istorie mica, particulara, individuala, chiar daca, in cazul lui Dorin Tudoran, atinsa de celebritate, adica de un spor de impact.

O evolutie pozitiva a festivalului

Intr-un spatiu obisnuit, spectatorii sint poftiti sa isi ia scaunele si sa le aseze unde doresc. Patru actori, doi baieti, doua fete, trag la sorti rolurile pe care urmeaza sa le interpreteze, ulterior si le si paseaza intre ei, reiau, caci realul are intotdeauna mai multe fatete, iar adevarul nu e decit o pluralitate de adevaruri relative. Precum acelea legate de tema pactului intelectualilor cu puterea, a colaborationismului si delatiunii aduse in lumina prin jocul de roluri. Un joc de roluri eliberator, in cele din urma. Pe jos sint scrise cu creta fragmente din dosare, secvente minuscule din km de arhive, unele virusate de "interventiile" operate in anii tulburi de imediat dupa ‘90, dosare nestudiate temeinic inca nici de istorici, nici de autoritati, utilizate mai degraba ca mijloc de santaj ori presiune. Cei patru actori evolueaza sub ochiul unei camere video care inregistreaza live si proiecteaza imaginile pe doua ecrane in timp real, si, ulterior, la un microfon, obiecte-semn ale supravegherii continue. "Piesa" lor sint cei citiva mm din km de dosare de urmariti, citeva file care relateaza intilnirea dintre Nicolae Croitoru, de la Propaganda de partid a municipiului Bucuresti, si Dorin Tudoran, in prezenta presedintelui Uniunii Scriitorilor de atunci, D.R. Popescu. Data: 25 martie 1985. Cel de-al patrulea "erou" e TO (tehnica operativa), element al Securitatii, care filmeaza continuu. Publicul e si el teatralizat, inclus in ceea ce se petrece; actiunea e printre spectatori, li se da sa citeasca o fraza din scenariu, fetele li se vad pe ecran. Doar scopul e sensibilizarea in legatura cu tema tratata.

Revenind la ContemporanIS, remarc o evolutie pozitiva la nivelul clarificarii lui conceptuale, la forma si continut. Numarul patru a fost cea mai buna editie de pina acum, aratind ca organizatorii se maturizeaza. Salut introducerea in circuit a Teatrului FiX, cel dintii teatru underground din Iasi. Ii prevad si ii urez zile bune!