190 de ani de istorie, memorie şi cultură în arhivele ieşene (I)

De acea, aventura instituţională a Arhivelor Statului Moldovei, cum a fost ea denumită la întemeiere, nu poate fi desluşită fără o referinţă la părintele ei fondator, un personaj care a influenţat crucial ştiinţa, cultura şi istoria Moldovei moderne, un erou civilizator căruia oraşul Iaşi, printr-un document al primăriei din 1869, îi mulţumea, la trecerea sa în veşnicie, numindu-l „părintele istoriei, poeziei şi literaturii române din timpul său, întemeietorul presei şi artei dramatice şi tipografice din Moldova”.

Născut în târgul Herţei în 1788 şi strămutat cu familia la Iaşi, în 1805, tânărul inginer cu cunoştinţe de arhitectură, Gheorghieş Asachi face studii la Lemberg, Viena şi Roma cu o deschidere intelectuală uimitoare, cea care va nutri activitatea sa viitoare de polihistor: matematici superioare, arheologie, pictură şi sculptură, literatură clasică şi istorie. Cu o curiozitate insaţiabilă va cerceta la Roma arhivele Vaticanului pentru a găsi documente privitoare la români şi ca urmare a acestei experienţe va cere mai târziu, odată ajuns arhivist al statului, copii „vidimate” (transcrieri legalizate) de pe acestea. Reîntors la Iaşi, în 1812, descoperă că singura îndeletnicire necontrolată de mafia fanarioţilor greci este aceea de inginer hotarnic de moşii (cadastrul de astăzi) pentru care trebuia nu numai o bună cunoaştere a limbii române, dar şi capacitatea de a descifra vechile pergamente scrise în chirilică. Cum litigiile asupra proprietăţilor funciare erau în floare, Asachi va reuşi să îl convingă pe domn de necesitatea înfiinţării unei forme de şcolarizare în limba română a acestor viitori ingineri hotarnici în cadrul şcolii domneşti de la Iaşi. 1814 este data de începere a activităţii sale pe tărâmul învăţământului superior tehnic la Iaşi.

După elaborarea machetei sigiliului domnesc, Asachi este trimis la Viena, 1822-1827, ca agent diplomatic, poziţie din care şi-a continuat activitatea de depistare a documentelor referitoare la români aflate în arhive străine şi a conştientizat nevoia organizării unui astfel de serviciu şi în principate. Un astfel de articol programatic publică, în 1829, în nou înfiinţata sa revistă Albina Românească.

Cum principatele trec, în urma păcii de la Adrianopol din 1829, sub autoritatea conducerii ţariste, cărora Imperiul Otoman, putere suzerană înfrântă în război, le cedase accesul la gurile Dunării, guvernatorul celor două principate va fi numit contele Pavel Kiseleff, cel care va organiza un comitet de lucru privind modernizarea legislativă şi instituţională a celor două provincii. Secretarul comitetului va fi Gheorghe Asachi. În urma elaborării celor două prime forme de constituţii pentru principate, Regulamentele Organice, vor fi înfiinţate, între alte structuri ale puterii judecătoreşti şi executive, şi arhivele statului, în iunie1831 în Valahia şi în ianuarie1832 în Moldova.

Postul de arhivist al statului era legiferat a fi rang boieresc. Gheoghe Asachi fusese deja numit comis de Ioniţă Sandu Sturza, în 1823, pentru „trudile şi credincioasele slujbe ce au adus acestui pământ al Moldaviei”, precum şi pentru „bunile şi cinstitele sale personale purtări, care haractirisăsc pe un credincios supus” astfel încât din acel moment s-a găsit „însămnat la izvodul boierilor acestui pămînt”. Pe 20 septembrie 1827, la Iaşi, acelaşi domn emite un „pitac gospod dat dumisale comisului Gheorghe Asachi” prin care este ridicat la rangul de vel agă pentru fructuoasa sa activitate diplomatică.

Cum activitatea sa prodigioasă în cadrul comisiilor reunite îi era cunoscută contelui Kiseleff, iar rangul de agă era deja obţinut, numirea lui Gheorghe Asachi în fruntea arhivelor statului de către generalul Mircovici, vicepreşedinte şi locţiitorul lui Kiseleff, însărcinat cu guvernarea Moldovei, s-a dovedit o simplă formalitate. Astfel, cea dintâi lucrare primită în cancelaria arhivei, cu nr. 1 pe 1 ghenarie 1832, a fost următoarea:

„Arhon agă,

Mă grăbesc a vă înştiinţa că din voinţa dumisale împuternicitului prezident al Divanurilor, dumneavoastră sînteţi rînduit a fi arhivist Obşteştei Obicinuitei Adunări.

Vă poftesc ca primind încredinţarea cinstirei mele.

Iscălit, Mircovici

Nr.22, 1 ghenar 1832 [numărul de emitere din cancelaria Divanului]

Cătră dumnealui aga Gheorghe Asachi”. (Continuarea în ediţia din 8 iunie a Ziarului de Iaşi)

Notă. Traducerile şi informaţiile sunt preluate din Gh. Ungureanu, Gheorghe Asachi, Direcţia Generală a Arhivelor Statului, seria „Figuri de arhivişti români”, Bucureşti, 1969.

Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor