A V-a: Admitere controversată cu mii de candidati. ” Un fals elitism ce dezechilibrează clasele”

joi, 20 mai 2021, 02:03
5 MIN
 A V-a: Admitere controversată cu mii de candidati. ” Un fals elitism ce dezechilibrează clasele”

Rezultatele finale la concursurile şcolare de la patru licee de elită din Iaşi, competiţii care au drept scop departajarea elevilor care vor să se înscrie în clasa a V-a în următorul an şcolar, au fost publicate în cursul zilei de ieri. Mulţi dintre părinţi, dar şi cadre didactice din municipiul Iaşi, sunt de părere că, cel puţin în privinţa subiectelor la Matematică, testele au avut un grad de dificultate mult prea ridicat. Iar rezultatele vorbesc de la sine. „Puneau în dificultate şi elevi de-a şaptea”, ne spune un profesor. În acelaşi timp, această aşa-numită „testare” – cuvântul „concurs” nefiind permis de regulamentele şcolare la acest nivel – este ea însăşi controversată, pentru că pune copii încă nepregătiţi în faţa unui stres ce îi poate marca emoţional. „Dezechilibrează clasele şi generează un fals elitism”, este părerea unui alt profesor. Aceste testări au avut loc în weekend-ul trecut la Colegiul Naţional, Colegiul „Mihai Eminescu”, Colegiul „Costache Negruzzi” şi Liceul de Informatică. Cum sunt rezultatele, ce cred părinţii şi ce spun criticii acestui examen?

 

Dificultatea subiectelor la competiţiile şcolare în cazul liceelor „căutate”, cu mai multe cereri de înscriere decât locuri, ce au ca scop admiterea în clasa a V-a, a fost mereu un subiect intens dezbătut de către părinţi, dar şi de către factori şcolari. Pe de o parte au fost criticate de Ministerul Educaţiei, pentru că pun copii încă nematurizaţi emoţional în faţa unor competiţii pentru care nu sunt pregătiţi psihic, şi care îi poate afecta pe viitor. Pe de altă parte au fost criticate de părinţi sau alţi factori, din cauza dificultăţii subiectelor, care ar excede cadrul şcolar uzual. Iar atunci când au fost prea uşoare, acest lucru a născut alte dificultăţi. Reamintim că, în 2019, aproape jumătate dintre cei aproximativ 400 de elevi înscrişi la Colegiul Naţional obţinuseră punctaj maxim, ceea ce a făcut, initial, imposibilă departajarea.

Cum au fost rezultatele în acest an

Luând drept exemplu tot Colegiul Naţional, care a avut dificultăţi în departajarea elevilor atunci când concursul a fost prea uşor, din 433 de elevi înscrişi în acest an, 75 au fost absenţi, iar 30 au avut note sub 50 de puncte din 150, 10 obţinând chiar doar punctajul din oficiu, puntajul maxim fiind de 150 de puncte (120 pentru subiecte şi 30 din oficiu). Totodată, 89 de elevi au obţinut punctaje între 50 şi 75 de puncte, adică maximum jumătate din punctajul posibil. Practic, din 358 de elevi prezenţi, 30 au scris doar de 20 de puncte sau mai puţin (30 fiind din oficiu), iar 89 au reuşit să obţină cel mult jumătate din punctajul posibil. Cu toate acestea, 139 au obţinut peste 100 de puncte (practic au obţinut peste 70 de puncte pentru ceea ce au scris efectiv). Nu a fost niciun punctaj maxim, cea mai mare notă obţinută fiind 140 de puncte, iar alţi 12 elevi au obţinut între 130 şi 139 de puncte. Pentru a intra pe cele 25 de locuri puse la dispoziţie pentru cei care au susţinut doar concursul de matematică a fost necesară obţinerea a peste 120 de puncte, fiind 26 de rezultate peste acest punctaj (26 de elevi au obţinut 120 de puncte sau mai mult).

La limba română, la Colegiul Naţional, au fost prezenţi 366 de elevi, putând fi obţinute maximum 100 de puncte. Şi în acest caz, au fost disponibile 25 de locuri, iar potrivit clasamentului notelor 29 de elevi au obţinut 95 de puncte sau mai mult, cu fix 95 de puncte fiind 7 elevi. Prin urmare, colegiul fie va suplimenta numărul de locuri, fie va găsi altă modalitate de departajare în cazul acestora. În ceea ce priveşte notele obţinute, putem concluziona că nivelul de dificultate nu a fost unul extrem de ridicat, 282 de elevi obţinând 75 de puncte sau mai mult. A fost înregistrată o singură notă sub 50 de puncte şi 7 note între 50 şi 60 de puncte.

La celelalte colegii se observă fenomente similare. De pildă, la „Negruzzi” ultima notă la Matematică declarată ca fiind „Admis” este 101 de puncte, din 120 posibile, fiind 34 de elevi cu 100 de puncte sau mai mult din 311 elevi prezenţi. Dintre cei prezenţi, 128 au luat peste 75 de puncte, iar 75 de elevi sub 50 de puncte. La limba română nu a fost nicio notă sub 57 de puncte, şi doar trei sub 70 de puncte.

Ce cred profesorii şi învăţătorii

„Ziarul de Iaşi” a consultat mai mulţi profesori şi învăţători din Iaşi în ceea ce priveşte nivelul de dificultate al subiectelor de la cele patru colegii care au susţinut în weekend testarea pentru clasa a V-a. Dacă în cazul testărilor la Limba română cadrele didactice au menţionat că puteau fi rezolvate, însă era necesar un nivel ridicat de atenţie şi cunoştinţe, în cazul testărilor la matematică au menţionat că nivelul de dificultate a fost unul „ridicat” sau „foarte ridicat”. „Problemele la matematică au avut un grad ridicat de dificultate, clar. Nu neapărat din cauza dificutăţii operaţiilor, deşi şi în acest caz nu au fost foarte accesibile, dar mai ales privind din prisma formulării enunţurilor. Practic, elevii au trebuit să înţeleagă ce anume se cere, să transforme cerinţa într-o ecuaţie, şi abia apoi să rezolve matematic. Şi, având în vedere vârsta copiilor, acest lucru nu este foarte uşor”, a explicat M.I., profesor de matematică la o cunoscută şcoală generală, care a subliniat că problemele ar pune în dificultate şi elevi din clasa a VI-a sau a VII-a.

Un alt cadru didactic, învăţător în municipiu, explică, de asemenea, că nivelul de dificultate este atât de ridicat încât le-ar fi elevilor „aproape imposibil” să le rezolve doar cu ceea ce se face la clasă. „Chiar dacă problemele corespund cu materia claselor a III-a şi a IV-a, la nivelul clasei este dificil să ajungi la acest nivel. În primul rând este vorba de înţelegerea cerinţei. Să înţelegi câte necunoscute sunt în problemă şi apoi să le aşezi într-o ecuaţie logică… Puţini dintre elevii pe care i-am avut ar putea să rezolve toate problemele fără ca cineva să îi poarte pas cu pas. Este nevoie de mult exerciţiu cu probleme similare”, a explicat cadrul didactic, sugerând că un rezultat bun la aceste testări se putea obţine doar cu meditaţii, şi doar rezolvând probleme similare.

Chiar dacă rezultatele la română au fost simţitor mai bune, cadrele didactice cred, de asemenea, că nu orice elev le-ar fi putut rezolva. „Subiectele sunt complexe. Sunt făcute pentru copii cu un vocabular bogat, care se exprimă adecvat şi stăpânesc noţiunile de gramatică. Dacă ar fi să ne raportăm exclusiv la programă, subiectul l-ar pune în dificultate şi pe un elev de clasa a V-a”, a declarat I.P, profesor de limba română în municipiu. Acesta a mai menţionat: „Mie mi se pare lipsită de onestitate această selecţie făcută încă din clasa a IV-a”. Această selecţia „dezechilibrează clasele” şi generează un „fals elitism”, adaugă dacsălul. „Acest lucru îi determină pe părinţi să intre într-o stare de frenezie, fără să-i intereseze sau să afle vreodată ce vrea copilul”, subliniază cadrul didactic.

Comentarii