Angajaţii cer anularea măsurii de compensare a sumei de 1,7 milioane de lei, creanţă deţinută de Colect Metal faţă de Fortus cu suma datorată de creditoare. Aceştia solicită „obligarea administratorului judiciar la recuperarea sumei reprezentând preţ neachitat, datorate în continuare de societatea cumpărătoare”, se precizează în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă din 5 martie, a.c. Cea de-a doua anulare vizează darea în plată către Antares Internaţional SRL, prin care s-au stins creanţe în valoare de  peste 1,7 milioane de lei, angajaţii cerând recuperarea bunului înstrăinat. Darea în plată a avut loc pe 6 februarie şi a constat într-un teren în suprafaţă de 3.700 de metri pătraţi şi a construcţiei de pe acesta. A doua dare în plată contestată este cea către Gip Est SRL, care şi-a acoperit creanţe în valoare de 1,3 milioane de lei.

„ Acordarea şansei de redresare a activităţii societăţii trebuie îndeplinită în cadrul şi cu respectarea măsurilor cuprinse în planul de reorganizare, având ca bază un set de reguli clar determinate şi aplicabile în mod uniform, cu respectarea drepturilor şi ordinii de prioritate a creanţelor acceptate. Planul de reorganizare a activităţii debitoarei conţine doar măsuri de maximă generalitate. Aşadar, planul nu prevedea măsura înstrăinării imobilelor prin dare în plată nici către creditorii societăţii care au devenit fără temei legal proprietari ai acestora, şi nici către alte persoane”, se precizează în contestaţie. Angajaţii spun că, deşi planul de reorganizare iniţial s-a modificat şi a fost permisă inclusiv valorificare activului funcţional, acest act nu conţine în mod expres „măsurile întreprinse cu de la sine putere de administratorul judiciar. Planul modificat prevede doar stingerea creanţelor garantate prin preluare în plată a unor active de către A.A.A.S. Bucureşti, Primăria Municipiului Iaşi, SC Apavital SA Iaşi. În consecinţă, valorificarea activelor imobiliare ale societăţii se putea face în mod legal doar în baza aprobării Adunării Generale a Creditorilor. Cu toate acestea, administratorul judiciar anunţă încheierea unor acte de înstrăinare având ca obiect bunuri imobile atribuite în mod direct şi preferenţial anumitor creditori. Nu am găsit însă nicio aprobare sau împuternicire a administratorului judiciar pentru actele încheiate”, se mai precizează în contestaţie.  Contestatarii mai adaugă faptul că, valorificarea ultimelor două imobile s-a efectuat fără organizarea vreunei licitaţii, la preţuri sub nivelul pieţei şi fară aprobare prealabilă din partea creditorilor. Aceştia dau exemplu de cazuri în care instanţele au anulat măsuri întreprinse în situaţii similare cu cele de la Fortus.

„Atribuirea acestor bunuri în mod direct, prin actul juridic al dării în plată, încalcă în mod flagrant caracterul colectiv al procedurii şi ordinea de prioritate a categoriilor de creanţe. Numai dacă se obţineau anumite venituri din activitatea debitoarei se punea problema achitării cu prioritate a creanţelor curente şi nu atunci când se valorifică bunurile debitoarei în procedura falimentului”, se mai precizează în BPI. Concluzia contestatorilor este că restul creditorilor înscrişi la masa creală  sunt dezavantajaţi, deşi aceştia au creanţe garantate sau sunt creanţe salariate. Nu doar angajaţii contestă aceste dări în plată, ci şi o parte dintre acţionari. „Am făcut o solicitare la Prefectură şi am cerut anularea tuturor deciziilor întreprinse. Şi Consiliul Judeţean şi Primăria vor active Fortus, pot fi cele două hotărâri, Hotărârea 253 a CJ şi HCL 154 valabile în paralel? După umila mea părere, aceste dări în plată sunt ilegale şi tind să cred că există în acest dosar un grup infracţional”, a precizat Florin Rugină, mic acţionar.