Prima dezbatere a avut ieri la Iaşi, la hotel Ramada, începând cu ora 10 şi a avut printre invitaţi pe Mihai Chirica, primarul Iaşului, Dragoş Roşca, preşedintele Romania Business Leaders şi CEO Delta Asset Invest, Dragoş Neacşu, CEO Erste Asset Management,  Irinel Tofan, CEO Conest Group şi Flaviu Manea, vicepreşedintele Asociaţiei „Moldova vrea Autostradă“. S-a discutat mult în jurul paradoxului de cea mai săracă regiune, dar cu cea mai mare firmă românească, Dedeman, Bacău.

„De regulă în ţările sărace apar paradoxurile. Un lucru pe care l-am observat în orice stat UE şi care poate fi făcut şi la noi este acela că ei şi-au păstrat brandurile de prestigiu. În România, piedicile au fost puse din interior, nu din afara ţării. S-a născut între timp o altă generaţie de investitori, cei care au distrus economia nu mai pot face nimic. E o altă generaţie, cu altă viziune, căreia îi place să se implice. Toate ţopăielile fiscale din ultimii ani nu sunt din cauza comunităţii EU, ci din cauza noastră. Toate eşecurile anilor trecuţi, unele privatizări nefavorabile, sunt din cauza noastră, a guvernărilor care au cedat. Paradoxul pe care îl văd e că într-o apă atât de tulbure, România creşte datorită faptului că, pe fondul unui dezastru, trebuia să creştem, eram prea jos“, şi-a exprimat părerea primarul municipiului Iaşi. Acesta a mai ex­plicat faptul că această creştere se face prin promovarea mediului de afaceri, în do­menii unde statul nu se implică, cum ar fi şcoala şi că de cele mai multe ori, antreprenorii nu se lovesc de inerţia omului, ci de cea a instituţiilor şi a birocraţiei.

Ministerul planificării naţionale

Întrebat de Ionuţ Ancuţescu, moderatorul dezbaterii, dacă comunică mai bine cu multinaţionalele în detrimentul firmelor româneşti, Chirica a spus că nu face diferenţe dar că întotdeauna „cămaşa va fi mai aproape decât haina“ şi prin urmare se bucură atunci când antreprenori locali îl caută. Acesta a mai propus înfiinţarea unui minister al planificării naţionale. „Să vedem din 10 cartofi, câţi importăm şi câţi producem la noi în ţară. Cred că ne permitem şi noi să ne facem câteva tractoare, pentru suprafaţa pe care o avem de arat! Lipseşte însă decizia şi competenţa politică. Nu trebuie să fie toţi premianţi Nobel în ştiinţă ca un minister să poată fi condus! În condiţiile în care UE a ajutat re­gionalizarea şi descentralizarea în multe ţări, la noi se taie din bugete!“, a mai punctat primarul.

Speranţa, tot la UE

La rândul său, Drago Roşca a explicat de ce Moldova este şi săracă şi bogată şi că peste tot în lume sunt regiuni din aceeaşi ţară unde veniturile diferă vizibil. „În Dakota de Nord oamenii au veniturile cam ca la noi, câte 12.000 de dolari pe an, însă în New York sunt în medie de 50.000 de dolari pe an. Moldova, din punctul meu de vedere este o regiune bogată deoarece are un grad al educaţiei forţei de muncă foarte ridicat. Educaţia contează! A fost însă o neglijenţă masivă de a conecta rutele, Moldova are o infrastructură deficitară majoră. Dacă vreţi ca oamenii din Moldova să aibă spitale, să se dezvolte, atunci trebuie să puneţi condiţii, Moldova vrea autostradă! Eu dacă aş locui în Moldova, nu mi-aş mai da votul numănui!“, a menţionat acesta. Roşca a mai vorbit şi despre cât de greu este de fapt să atragi investitorii români, comparativ cu cei străini şi despre faptul că este nevoie de fabrici, pentru a fi locuri de muncă şi pentru muncitori, cei care nu au o facultate. Subiectul principal al întâlnirii a fost necesitatea unei autostrăzi care să lege Moldova de Ardeal, mai multe detalii despre acest lucru oferind chiar vicepreşedintele Asociaţiei „Moldova vrea Autostradă“.

Acesta a afirmat faptul că doreşte să creeze un curent favorabil pentru crearea unei reţele de autostrăzi în această regiune. „Ca pârghii ne limităm la activităţi de monitorizare în zonele de achiziţii publice, urmărim contractele, cele care privesc Moldova sunt toate suspendate sau anulate! Participăm la campanii cu activităţi civice, de stradă şi încercăm, în acest fel, să determinăm factorii de decizie să ia măsurile care trebuie“, a precizat Flaviu Manea, vicepreşedintele Asociaţiei „Moldova vrea Autostradă“. Primarul a intervenit şi a afirmat faptul că asociaţia a atras atenţia publicului prin demersurile sale şi că este un lucru bun, dar că ar trebui permanentizate anumite activităţi, cum ar fi pichetarea la anumite intervale de timp. „Tre­buie să îndemnăm Bruxelles-ul să le imprime celor de la guvernare ideea că Moldova are nevoie de autostradă. Trebuie să micşorăm disparităţile dintre regiuni. La 30 de km de Iaşi găsim veceuri în afara şcolilor, Iaşul a rămas ca o insulă unde vin mulţi din judeţele din jur. Un lucru început prost nu poate continua, autostrada a pornit de la Fenechiu, ca mesaj electoral. Proiectul trebuie cumva modificat“, a precizat Mihai Chirica.

La dezbatere s-a mai discutat şi despre modul în care digitalul transformă lumea şi cum devine vizibilă o afacere în lume. Dacă acum ceva ani, când se semna un contract, nu ştia nimeni, acum totul se vede la bănci, ANAF, pe internet.