Ca în filmele cu… nebuni

Preşedintele Klaus Iohannis a răbufnit la sfârşitul săptămânii trecute la adresa premierului Viorica Dăncilă şi i-a retras “încrederea”. Doamna prim-ministru a plecat de capul ei în Israel, iar la întoarcere n-a catadicsit să participe la o mediere între Guvern şi BNR. Cum declaraţiile preşedintelui n-au nicio valoare juridică, putem consemna, dacă şeful statului nu s-a răzgândit între timp, că există câteva milioane de români, plus unul, care n-au încredere în şefa Executivului. Şi după ce consemnăm, ne resemnăm. Asta e, rămânem cu “pr…a asta”, ne mai hlizim pe Facebook, timpul trece, like-urile curg, începe Campionatul Mondial, Untold, vin vacanţele… Până la urmă, ne amăgim c-am apucat guverne mai sinistre decât cel în funcţie. Aşa să fie? Am mai apucat un guvern care să facă praf 60 de ani de diplomaţie în Orientul Apropiat? Un guvern care să ceară revocarea din funcţie a procurorului şef anticorupţie? Un guvern care să se răstească la BNR după ce reprezentaţii Băncii au explicat că România a devenit cea mai expusă ţară din UE la o nouă criză economică internaţională? Un premier întors cu cheiţa care să stârnească stupoare la Bruxelles şi hohote de râs prin Balcani? Miniştri în faţa cărora copiii să fie obligaţi să stea în cap? Ce-i drept, n-am mai avut, dar e prea frumos afară. “Ia uite şi la ăla cum a intrat cu BMW-ul în mare J)).”

Până la urmă e datoria lui Iohannis să găsească o soluţie pentru că el ne-a băgat în… povestea asta. Noi l-am avertizat. Ce poate face preşedintele? Să sesizeze CCR privind un conflict juridic de natură constituţională între palate în materie de politică externă. OK, câştigă Iohannis… şi? Nu mai poate Dragnea că l-a bătut Iohannis la CCR. Îl şi aud pe liderul PSD: “Auzi Vali, (n.r. – Valer Dorneanu, preşedintele CCR), lasă-l pe mutalău să câştige tura asta, şi noi câştigăm data viitoare, când contează. Păreţi şi voi imparţiali, echidistanţi”. Mai bine fără CCR. Ce ar mai putea face preşedintele? Să depună o plângere penală împotriva Vioricăi Dăncilă în baza Legii răspunderii ministeriale, articolul 8: ”prezentarea, cu rea-credinţă, de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului”. Ar putea, dar n-o s-o facă. Demersul ar echivala cu o declaraţie de război la adresa PSD, or Iohannis nu-i genul. În plus, cu cine să meargă acum la război, când “oştenii” lui admiră BMW-uri pe plajă şi aşteaptă Untold-ul?

România arată în aceste zile ca un pacient care şi-a pierdut complet imunitatea, dar extrem de fericit că îşi poate permite doza de morfină. Cu un medic (preşedintele) mereu defazat în administrarea tratamentului, şi cu o boală gravă, cum n-a mai avut, de care râde în hohote. E ca o scenă dintr-un film cu nebuni, pe care o s-o revedem cu alţi ochi, peste câteva luni, când morfina n-o să-şi mai facă efectul.

Publicitate și alte recomandări video