Un nou studiu realizat de Institutul Canadian de Cercetări în Domeniul Sănătății Lawson și Universitatea Western, și publicat recent în revista Microbiome, a descoperit că modificările microbiomului în mai multe locuri din organism sunt legate de formarea nefrolitiazei (pietre la rinichi/calculi renali).

Echipa de cercetători a examinat microbiomul intestinal, urinar și salivar la 83 de pacienți care aveau pietre la rinichi și l-a comparat cu 30 de controale sănătoase.

Ei au descoperit că modificările în toate cele trei cazuri erau legate de formarea pietrelor la rinichi.

„Afecțiunile de pietre la rinichi au crescut în ultimii ani, afectând aproximativ 10% dintre indivizi”, spune dr. Jeremy Burton, cercetător științific la Institutul Lawson și președinte al Catedrei de cercetare a microbiomului uman și a probioticelor de la Clinica de sănătate St. Joseph’s (St. Joseph’s).

„În timp ce cercetările anterioare au arătat o legătură între microbiomul intestinal și pietrele la rinichi la cei care au luat antibiotice, am vrut să explorăm și legătura cu microbiomul uman în speranța că am putea avansa cunoștințele și potențialele tratamente”, menționează cercetătorul canadian.

Printre participanții la studiu s-au numărat persoane care au format pietre la rinichi, care nu au fost expuse la antibiotice în ultimele 90 de zile și cărora li s-au îndepărtat pietrele prin intervenție chirurgicală la St. Joseph’s.

„Testele noastre – numite ‘shotgun metagenomic sequencing’/secvențiere metagenomică de tip shotgun (o metodă utilizată pentru secvențierea șirurilor aleatoare de ADN – numele este dat prin analogie cu loviturile rapide de pușcă) ne-au permis să descoperim ce bacterii erau prezente în intestin și capacitățile genetice ale acestora, sau cum funcționează. Am făcut, de asemenea, o secvențiere mai simplă a probelor orale și urinare”, explică dr. Kait Al, autoarea principală a studiului și cercetător postdoctoral la Facultatea de Medicină și Stomatologie Western’s Schulich.

Pietrele la rinichi se formează cel mai frecvent din oxalat de calciu, care este un produs rezidual al organismului.

Până acum se credea că persoanele cu microbi intestinali specifici, cum ar fi o bacterie numită Oxalobacter formigenes, care descompune oxalatul, erau mai puțin predispuse la formarea de pietre la rinichi. Acest studiu sugerează că există și alți factori.

„Este o poveste mai complexă. Microbii formează un fel de rețea care este stabilă și benefică la oamenii sănătoși, dar la cei care au pietre la rinichi, această rețea este distrusă. Ei nu produc aceleași vitamine și metaboliți utili, nu doar în intestin, ci și în tractul urinar și în cavitatea bucală”, explică Dr. Al.

De asemenea, au existat dovezi că persoanele cu pietre la rinichi au fost expuse la mai multe antimicrobiene, deoarece aveau mai multe gene rezistente la antibiotice.

„Am descoperit nu numai că cei care au avut pietre la rinichi aveau un microbiom nesănătos, inclusiv un microbiom intestinal care era mai predispus să excrete toxine către rinichi, dar și că erau rezistenți la antibiotice”, explică dr. Jeremy Burton, profesor asociat în cadrul Departamentului de Microbiologie și Imunologie de la Schulich.

Echipa de cercetare canadiană spune că, deși sunt necesare mai multe cercetări, aceste constatări inițiale aduc clarificări asupra importanței generale a microbiomului unei persoane și a menținerii acestuia cât mai sănătos posibil. O dietă prietenoasă cu microbiomul și utilizarea minimă a antibioticelor ar putea reprezenta o soluție.