Cele mai mari universităţi din ţară, reunite la Iaşi pentru a pregăti proiecte comune

În urma întâlnirii de la Iaşi, au fost dezbătute mai multe situaţii cu privire la starea învăţământului superior. Înainte de aceste dezbateri, membrii fondatori au decis, dat fiind faptul că se împlineau 10 ani de la prima întâlnire a grupului format din cele cinci universităţi, să se înfiinţeze „Fundaţia Consorţiul Universitaria“, cu scopul declarat de a „dezvolta şi de a susţine proiecte comune vizând activitatea de cercetare, activitatea didactică şi alte aspecte ale vieţii academice“.

La lucrări a participat şi prof.dr. Gheorghe Ciocanu, rectorul Universităţii din Chişinău, care a devenit din 2018 membru asociat al consorţiului.

„Consorţiul Universitaria a început demersurile pentru includerea universităţilor din România în analizele şi statisticile realizate de Asociaţia Universităţilor Europene (EUA). Directorul pentru guvernanţă, politici publice şi finanţare al Asociaţiei, domnul Thomas Estermann, prezent la lucrările din plen ale Consorţiului, şi-a exprimat dorinţa în acest sens, vorbind despre provocările cu care se confruntă astăzi universităţile în contextul global imprevizibil şi competitiv“, au precizat reprezentanţii UAIC.

La reuniune au participat, cu rol de invitaţi, reprezentanţi ai Grupului Russell, un consorţiu format din cele mai importante universităţi britanice, care au vorbit despre faptul că, indiferent de punerea sau nu în practică a Brexitului, colaborarea universităţilor din Marea Britanie cu universităţile de prestigiu din Uniunea Europeană trebuie să continue.

„Ne dorim ca această colaborare să se realizeze, pe cât posibil, începând de la firul ierbii – cu cercetători şi colective de cercetare, iar noi să îi sprijinim sistemic, logistic şi financiar“, a declarat Michael Arthur, preşedinte al University College London – Chair al Grupului Russell.

În cadrul lucrărilor, s-a propus înfiinţarea unui consorţiu al muzeelor universitare, având în vedere necesitatea unui cadru legislativ adecvat pentru acestea şi dorinţa introducerii unor linii de finanţare destinate acestor instituţii.

Libertatea de a decide dublele specializări

Dincolo de lucrările consorţiului, acestea au făcut şi o serie de solicitări Ministerului Educaţiei Naţionale. Au cerut ca finanţarea pe bază de competiţie din partea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior să se facă după criterii predictibile, care să rămână la fel pe o perioadă de şase ani.

„Considerăm că ar trebui revizuită Hotărârea de Guvern nr. 457 din 4 mai 2011 privind aprobarea Metodologiei – cadru de concurs pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare vacante din învăţământul superior, în sensul reformulării art. 3 alin. (1), care să prevadă o perioadă mai mică de desfăşurare a concursurilor, începând de la publicarea posturilor în Monitorul Oficial până la susţinerea probelor de concurs. Experienţa ultimilor ani arată că durata de desfăşurare a concursurilor este de peste două luni, validarea acestora în senatele universitare având loc cu câteva zile înainte de începerea semestrului“, au mai precizat reprezentanţii consorţiului.

Universităţile au blamat şi scăderea finanţării şi au cerut ca locurile pentru doctorat să fie furnizate până cel târziu în luna februarie din fiecare an, cerând totdată şi ca acreditarea studiilor de licenţă să se facă pe domenii, şi nu pe specializări, astfel încât universităţile să aibă posibilitatea de a decide cu privire la organizarea unor duble specializări în două domenii ce au fost deja individual acreditate.