Conferinţele Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi

„Nimic mai demn de respect, admiraţie şi imitare, decât nazuinţa plină de succes a acelor oameni de seamă şi învăţaţi, care au sădit primul copac pentru a alcătui oasisul ştiinţei în pustiul de cugetare şi cultură, care graţie timpurilor de grea încercare, acoperea frumoasa Moldovă… naşterea SMN din Iaşi e prima scânteie ce a lucit pe orizontul întunecat al românilor ce erau, pe atunci, ceva mai liberi. Din brazda adâncă şi roditoare făcută de această Societate au născut Muzeul Istorico – Natural, Academia Mihaileană şi, în fine, Universitatea din Iaşi”, scria C. I. Istrati în 1887.

O societate ştiinţifică nu putea exista fără o publicaţie. Astfel, la 1 ianuarie 1844, C. Vîrnav înfiinţează ”Povăţuitorul sănătăţii şi economiei, foaie periodică pentru poporul românesc”, care este transformat în 1851 în  ”Foaia Societăţii de Medici şi Naturalişti din Principatul Moldovei”. În 1887, pe măsura amplificării activităţii ştiinţifice, foaia se transformă în ”Buletinul Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi”. Din 1924 acesta îsi schimbă titulatura în ”Revista Medico-Chirurgicală”.

După cum sublinia Dana Baran în monografia Societatea de medici şi naturalişti Iaşi – 1833 – prima academie europeană a spiritului naţional apărută la Editura Gr. T. Popa, în 2014, această instituţie (SMN) care funcţionează de 185 ani are cel puţin 10 priorităţi naţionale:

– prima societate ştiinţifică modernă de tip european din ţările române care a introdus spiritul ştiinţific în ţările române;

– a realizat prima bibliotecă medicală – Biblioteca Cercului Ieşean de Lectură Medicală (1830) şi primul Muzeu Istorico-Natural (1834) din Principate;

– prin secţia agronomică (1834) a promovat modernizarea agriculturii şi a industriei, publicând primele reviste de popularizare sanitară, economică şi agricolă;

– a iniţiat expediţii ştiinţifice de explorare a florii, faunei, resurselor minerale, balneare din Moldova; a subvenţionat primele cercetări arheologice de la Cucuteni (N. Beldiceanu, 1884);

– a promovat limba română în ştiinţă, publicând primul manual de Istorie Naturală (J. Czihac, 1837) şi primul tratat de Medicină Militară (J. Czihac, 1839);

– a lansat primul proiect al unui Observator Astronomic din Principate (C. Conachi, J. Czihac, 1850);

– a inaugurat prima Grădină Botanică din Principate (A. Fătu, 1856);

– prin membrii unionişti s-a implicat direct în emanciparea naţională şi în Unirea Principatelor;

–  a contribuit substantial la apariţia şi dezvoltarea învăţământului medical superior şi a primelor instituţii academice: Academia Mihăileană (1835), Universitatea din Iaşi (1860), Facultatea de medicină (1879);

– a editat prima revistă medicală în limba română (1877) şi primul Dicţionar Medical (1886).

După cum afirma Grigore T. Popa în 1936 SMN a impus ”o şcoală a realităţilor, în care ştiinţele au fost totdeauna în mare cinste”. La toate şedinţele sale ”se preamărea ştiinţa, natura şi învăţătura practică”.

Reluând tradiţia Conferinţelor Societăţii de Medici şi Naturalisti din Iaşi invităm publicul larg să participe la prima serie de prelegeri, care va avea loc în Sala de Comunicari a SMN, din Bulevardul Independenţei nr. 16, miercuri 14 februarie 2018, la ora 13. Vor conferenţia:

– prof. dr. Jorge Magasich Airola de la Institut des Hautes Etudes des Communications Sociales (IHECS) , Bruxelles: LES MYTHES FONDATEURS DES GRANDS DÉCOUVERTES GÉOGRAPHIQUE DE LA RENAISSANCE.

– prof. dr. Doina Azoicăi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” Iaşi: LA REVUE MEDICO-CHIRURGICALE DE IAşI – UNE HISTOIRE DE LA FRANCOPHONIE EN ROUMANIE.

Prof. Jorge Magasich Airola, născut în Valparaíso, Chile la  28 decembrie 1952, a studiat istoria la Universitatea Liberă din Bruxelles, unde a făcut o frumoasă carieră academică în calitate de profesor de istorie latino-americană la Institutul de Haute Etudes des Communications Sociales (HECS). Autor al numeroaselor lucrări despre istoria latin americană şi despre relaţiile Nord-Sud: ”Note de la presse en ligne” (2004), ”Histoire de la Propagande” (2009), ”Problématique Nord/ Sud” (2009) şi ”Histoire de l'Amérique latine” (2010), ”Chili, pays laboratoire” (Brussels, 1998). Cartea sa America Magica. Quand l”Europe de la Renaissance croyait conquerir le Paradis, editată în mii de exemplare, tradusă în 4 limbi a cunoscut un success deosebit.

Prof Doina Azoicăi, fost decan a Facultăţii de Medicină din Iaşi, vicepreşedinte a SMN, a introdus învăţământul în limba franceză la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” din Iaşi, fiind recunoscută pentru susţinerea Francofoniei şi dezvoltarea relaţiilor româno-franceze.