Cum şi-au salvat două femei moştenirea. Au întors promisiunile de vânzare ale mamelor care au decedat

vineri, 15 aprilie 2022, 01:50
3 MIN
 Cum şi-au salvat două femei moştenirea. Au întors promisiunile de vânzare ale mamelor care au decedat

Înainte de a muri, mamele lor au încheiat promisiuni de vânzare pentru 3,3 ha. În primă instanţă, fiicele lor i-au convins pe judecători, care au decis că nu trebuie să încheie contractele de vânzare.

 

Două ieşence au reuşit să-şi salveze moştenirea, după ce fuseseră la un pas de a-şi pierde terenul ce aparţinuse mamelor lor. Magistraţii Judecătoriei Hârlău au apreciat că promisiunile de vânzare făcute de două bătrâne nu au fost încheiate în condiţii legale. Decizia nu este însă definitivă, existând calea apelului.

În aprilie 2018, două ieşence din Cepleniţa, coproprietare ale unor terenuri din zonă, au încheiat două promisiuni de vânzare-cumpărare. Prima prevedea viitoarea vânzare a 1,42 ha de teren arabil contra sumei de 4.200 lei, către D.E. A doua, vânzarea a 1,9 ha de teren arabil contra sumei de 5.700 lei, către G.P. În ambele situaţii, actele întocmite la notar menţionau că banii, echivalentul a 30 de bani/mp, fuseseră achitaţi, contractele definitive de vânzare-cumpărare urmând să fie întocmite până pe 1 ianuarie 2021.

Întâmplarea a făcut ca ambele femei să moară însă în scurt timp, în noiembrie 2018, respectiv în martie 2019, contractele autentice de vânzare nemaifiind astfel încheiate. Din acest motiv, D.E. şi G.P. s-au adresat instanţei, cerând obligarea moştenitorilor la încheierea contractelor.

În faţa instanţei, fiicele celor două vânzătoare au precizat că nu au intenţia să vândă nimic. Ele au apreciat preţul de 30 de bani pe metru pătrat ca fiind derizoriu, arătând totodată că niciun act nu demonstra că el ar fi fost măcar plătit. Moştenitoarele au invocat şi mai multe aspecte de legalitate a documentelor încheiate până atunci.

Chemaţi să decidă asupra valabilităţii promisiunii de vânzare, judecătorii au repins pe rând majoritatea argumentelor aduse de moştenitoare. Ei s-au raportat la Studiul privind proprietăţile imobiliare pe anul 2018 întocmit de Uniunea Naţională a Notarilor Publici. Conform acestuia, Cepleniţa făcea parte din categoria C de localităţi, unde valoarea terenului agricol extravilan era de 0,25 euro mp. Judecătorii au apreciat că suma de 30 bani/mp, deşi sensibil mai mică decât cea de 1,26 lei/mp menţionată în studiu, nu reprezintă totuşi un preţ derizoriu, raportat la demersurile care mai trebuiau făcute şi la cheltuielile pe care urmau să le mai aibă cumpărătorii. În schimb, au fost constatate alte vicii ale tranzacţiilor. Vânzătorul unui teren trebuie să-şi anunţe public intenţia prin afişare la sediul primăriei, pentru eventuala exercitare a dreptului de preempţiune.

Conform legii, rudele vânzătorului, arendaşul, proprietarii vecini, tinerii fermieri ori unităţile de cercetare-dezvoltare din agricultură au prioritate în cazul unei vânzări. Dacă oricare dintre aceştia vrea să cumpere terenul oferit, vânzătorul trebuie să încheie tranzacţia cu el. Or, cele două vânzări nu fuseseră anunţate public. În plus, în cazul promisiunilor de vânzare, cumpărătorul trebuie să demonstreze că de la data încheierii convenţiei a intrat în posesia terenului, achitând totodată impozitul pe teren sau alte obligaţii. Or, nici D.E., nici G.P. nu plătiseră impozitul pe teren, acesta fiind achitat de moştenitoare. În aceste condiţii, Judecătoria Hârlău a decis respingerea cererilor de obligare a moştenitoarelor la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare.

 

 

Comentarii