Caută 
1 MIN
În 1915, circa 1,5 milioane de armeni aflați pe teritoriul Imperiului Otoman au fost uciși, în cadrul unei politici de exterminare a acestui popor. O mare parte dintre cei care au supraviețuit represiunii fie au fugit în alte țări, fie au fost expulzați de otomani.
În ciuda tuturor dovezilor existente despre crima în masă petrecută în urmă cu 106 ani, comunitatea armeană s-a străduit ca ceea ce s-a întâmplat atunci să fie recunoscut internațional, dar s-a lovit de presiunea Turciei, care nu dorește nici azi ca genocidul să fie acceptat ca atare.
Până în prezent, doar 32 de stat au recunoscut genocidul, mare parte din Uniunea Europeană. Cel mai recent a făcut-o SUA, prin vocea lui Joe Biden care, sâmbătă, în declaraţia tradiţională a Casei Albe difuzată cu ocazia zilei de comemorare, 24 aprilie, menţionează pentru prima dată cuvântul „genocid".
Deși România a fost, în 1915, prima țară din lume care a oferit adăpost armenilor prigoniți, salvând astfel zeci de mii de persoane, nici până în ziua de astăzi nu a recunoscut oficial că atunci Imperiul Otoman, predecesorul Turciei, a comis un genocid.
Nici măcar faptul că Parlamentul European a recunoscut genocidul armean încă din 1987, iar țări precum Franța, Germania sau, acum, SUA au făcut-o individual, nu a convins autoritățile de la București să întreprindă acest pas important pentru armeni.
Argumentul neoficial: opoziția puternică a Turciei și teama României că își va strica relațiile diplomatice cu Ankara.
Aflați amănunte de pe newsweek.ro.
Îți recomandăm
