De ce nu se pot comasa alegerile cum vrea PNL. Patru scenarii de fentat democraţia şi unde se blochează ele

Scenariul 0: toate patru alegerile separate, fiecare la data prevăzută

Avantaje:

S-a păstra aranjamentul democratic şi instituţional existent, fără improvizaţii şi schimbarea regulilor cu patru luni înainte de alegeri. Modificările în cadrul electoral cu mai puţin de 12 luni înainte de scrutin nu sunt legitime dacă nu îndreaptă scăpări sau crează un cadru care să lărgească drepturile electorale – ci dimpotrivă, bulibăşesc şi complică lucrurile fără un motiv obiectiv. Mai multe despre asta în raportul EFOR de luna trecută.
Se respectă Decizia CCR 51/2012 care arată că procedurile electorale trebuie să nu restrângă dreptul unei persoane de a participa în alegeri (locale, naţionale, europene); evident, orice comasare restrânge automat acest drept.

Dezavantaje:

Liderii PNL citează “o evaluare a Ministerului de Finanţe” care ar estima costurile celor patru tipuri de alegeri (cu cinci runde) la 3.8 miliarde lei (770 mil Euro). Nimeni nu a văzut însă vreun document scris asumat de MoF pentru aceste calcule şi vreo detaliere cât de sumară a costurilor, pentru a şti cum s-a ajuns la această sumă enormă. De asemenea, nu avem simulări pe scenarii ca cele din figură ca să ştim cu cât s-ar reduce costurile în fiecare variantă şi să luăm o decizie în cunoştinţă de cauză. Cel mai probabil, un asemenea document ca cel invocat de PNL nu există şi avem de-a face doar cu declaraţii de partid care vor rămâne, ca multe alte discuţii româneşti de policy lipsite de profesionalism, în zona folclorului politic oral.
Riscul prezenţei scăzute la vot. Acesta ar fi unul evident dacă alegerile s-ar desfăşura în ordine inversă, cu prezidenţialele întâi şi europenele la urmă. Dar cum alegerile pentru PE sunt primele (interes mare din partea partidelor ca test electoral), apoi vin localele care au propria lor logică şi implică actori la nivelul de bază al administraţiei cu interes direct, iar abia apoi sunt prezidenţialele, puternic personalizate şi care implică diaspora, secvenţa presupune cel mai mic risc dintre toate în ce priveşte participarea. Singurele vulnerabile la lipsa de interes a publicului rămân alegerile parlamentare (dar care sunt cele mai interesante pentru partide); pentru asta vezi mai jos scenariile C şi D.

Scenariul A

Avantajează partidele mari şi cu mulţi primari, care vor trage şi pentru PE.
Se spune că vor dezavantaja extremiştii pentru PE, pentru că ei nu au primari care să tragă în plan local. Dar pe de altă parte funcţionează şi logica inversă: vor propulsa mai mulţi extremişti în administraţia locală, pentru că propaganda lor vizibilă la nivel naţional în campania pentru PE îi va ajuta pe candidaţii extremişti la primării şi consilii. Dacă va prevala efectul (1) sau (2) e imposibil de spus dinainte; o vom constata din analiza post-alegeri.
Având în vedere că mai sunt doar patru luni până la intervalul 6-9 iunie când trebuie să se ţină alegerile europene, stabilirea alegerilor locale cu atât de puţin timp în avans va dezavantaja votanţii care nu au documentele de reşedinţă finalizate.
Se complică mult organizarea scrutinului, pentru că există reguli diferite de funcţionare pentru birourile electorale ale secţiilor de votare, care se formează după alte criterii, la locale si europene.
E foarte posibil ca aducerea alegerilor locale în luna iunie să fie oricum ilegală, pentru că mandatele locale se preiau în 20 de zile de la validarea alegerilor iar condiţiile de prelungire ale mandatelor actualilor primari şi consilieri sunt restrictive, ţinând cumva de situaţii de forţă majoră (cum a fost în 2020 la pandemie). Or, în 2024 nu există nici un motiv obiectiv pentru aşa ceva, ci doar voinţa politică a unei majorităţi. Cu alte cuvinte, nu poţi avea după luna iunie primari în funcţie cu mandat prelungit (ilegal) şi al set de primari aleşi care aşteaptă să preia mandatul după trei luni (tot ilegal).

Continuarea, pe contributors.ro