De moment ce Reprezentanţa noastră permanentă la UE deţine rolul de bază în procesul exercitării Preşedinţiei CUE, încă din decembrie 2017 s-a decis majorarea numărului de personal specializat ce o deserveşte – cu 132 poziţii (ajungându-se la 244 posturi în organigramă) (HG nr. 944/2017, https://legeaz.net/monitorul-oficial-1043-2018/hg-944-2017-modificare-completare-hg-organizare-functionare-mae). La creşteri de personal de aceeaşi amploare (mai mult de 100%) au recurs şi alte state care au deţinut anterior mandatul Preşedinţiei CUE. Este cazul Poloniei, Irlandei, Slovaciei etc. Anvergura activităţilor ce ţin de pregătirea şi exercitarea ca atare a mandatului respectiv (aproape două mii întâlniri oficiale prezidate de România, precum şi numeroase întâlniri de negociere informale etc.) reclamă costuri sporite suportate de la bugetul de stat (Nota de fundamentare a HG nr. 944/2017, http://gov.ro/ro/guvernul/procesul-legislativ/note-de-fundamentare/nota-de-fundamentare-hg-nr-944-20-12-2017&pageâ28). În baza legislaţiei bugetare, putem vedea dimensiunea alocărilor cu această destinaţie până la acest moment.

De exemplu, prin Legea bugetului de stat pe anul 2017, MAE (prin ministrul delegat pentru afaceri europene), primeşte suma de 89.500 mii lei. Apoi, prin Legea bugetului de stat pe anul 2018, i se alocă în acelaşi scop o sumă sporită, cifrată la 194.883 mii lei. Prin aceeaşi lege i se alocă şi Camerei Deputaţilor ”credite bugetare şi credite de angajament pentru încheierea de contracte şi efectuarea de plăţi pentru pregătirea exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în anul 2019”, în valoare de 12.000 mii lei. Tot acum, Camera superioară – Senatul – primeşte 3.600 mii lei. În legea bugetului pentru anul în curs (aflată deocamdată în dezbatere parlamentară) se prevede acordarea sumei totale de 316.863 mii lei ”pentru finanţarea acţiunilor cu Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în anul 2019” (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/proiectbugetdestat2019/PROIECTLEGEbugetdestat2019_08022019.docx). În lista instituţiilor beneficiare de credite bugetare regăsim cu sume mai mari: MAE – 159.585 mii lei; SGG – 22.358 mii lei; Camera Deputaţilor – 20.653 mii lei; MAI – 20.535 mii lei; Senatul României – 16.200 mii lei; SPP – 9.850 mii lei.

Spre sfârşitul clasamentului: Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 67 mii lei; Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 50 mii lei; Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 15 mii lei. Dacă adunăm toate sumele alocate în ultimii doi ani şi le transformăm în euro (la cursul l euro â 4,6 lei), vom vedea că efortul financiar angajat pe direcţia analizată totalizează cca. 134 mil. euro. Alte state, când au avut mandatul în cauză, au cheltuit: Franţa – 171 mil. euro; Polonia – 115 mil. euro; Luxemburg – 93 mil. euro; Bulgaria – 80 mil. euro (C. Zamfir, HotNews.ro, 5 Sept. 2018). Însă, o dimensiune sigură, în privinţa cheltuielilor României, vom avea doar după încheierea exercitării de către ţara noastră a Preşedinţiei CUE, mai precis la 31 august 2019, când se efectuează raportările aferente.