Dovadă că luni, la o singură zi după mesele îmbelșugate de Crăciun, hypermarketurile nu duceau lipsă de clienți.

Pe de altă parte, românii dau cel mai puțin pentru educație, puțin peste 1%.Datele analizate de Eurostat sunt valabile pentru anul 2020, dar se pare că românii nu și-au schimbat comportamentul nici în al doilea an al pandemiei.

La mai puțin de 24 de ore de la mesele îmbelșugate de Crăciun, mulți erau din nou la cumpărături.Cheltuim dublu față de media europeană pentru mâncare
Iar la nivelul Uniunii Europene, datele arată că mai mult de un sfert din bugetul unei familii se duce pe mâncare.

Dintre toate țările din Uniunea Europeană, România se clasează pe locul 1 atunci când este vorba de a cheltui bani pentru mâncare și băuturi non-alcoolice.

În timp ce media europeană este de 14,8%, gospodăriile din România au alocat o sumă aproape dublă pentru ce mănâncă și ce beau – adică 26,4% din cheltuielile totale de consum.

Andreea Bobiș, manager operațional Banca Regională pentru Alimente Cluj: “Primul lucru pe care putem să îl facem este ca atunci când mergem la cumpărături, să avem o listă. Apoi, în frigider, să așezăm alimentele cu termen scurt de expirare în față, pentru a le consuma mai repede. Mai putem să facem compost sau să refolosim mâncarea”.

Pe de altă parte, România stă mai bine decât majoritatea statelor membre când vine vorba de ponderea ocupată de cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale.

CHELTUIELILE ROMÂNILOR

26,4% – MÂNCARE ȘI BĂUTURI NEALCOOLICE

18,8% – UTILITĂȚI LOCUINȚĂ

11,3% – TRANSPORT

7,2% – MOBILIER ȘI OBIECTE ELECTROCASNICE

6,4% – HAINE ȘI ÎNCĂLȚĂMINTE

6,2% – ACTIVITĂȚI RECREATIVE

6% – SĂNĂTATE

3,7% – ALTE BUNURI ȘI SERVICII

3,5% – TURISM

1,2% – EDUCAȚIE

SURSA: EUROSTAT

În timp ce în Slovacia și Finlanda, 30% din buget pleacă spre întreținere, românii alocă aproape 19%.

Sociolog: ”Compensează în ultimii 30 de ani lipsurile pe care le-au avut în perioada ceaușistă”
Transportul, mobila și electrocasnicele ocupă locuri fruntașe în cheltuielile românilor, în timp ce sănătatea, comunicațiile și turismul sunt lăsate în urmă. Iar cei mai puțini bani sunt acordați pentru educație.

Sociologii vorbesc și despre un comportament dobândit de o parte a populației din timpul comunismului.

Ioan Husu, sociolog UBB: ”Unele categorii care încearcă recent să compenseze în ultimii 30 de ani lipsurile pe care le-au avut în perioada ceaușistă. Acest comportament iese din zona raționalului. Noi avem un coș zilnic sau lunar foarte scump”.

Specialiștii europeni care au realizat studiul spun că românii au cheltuit anul trecut mult mai puțini bani pentru vacanțe din cauza pandemiei.

Sursa: stirileprotv