Caută 
4 MIN
Procurorii DIICOT au trecut ieri la lectura miilor de documente strânse în urma descinderii în forţă efectuată miercuri la Primărie, încercând să descâlcească iţele autorizării date de municipalitate supraetajării Halei Centrale. Nu au mai fost efectuate noi descinderi şi nici nu au mai fost convocaţi noi suspecţi în dosar.
Din cele 23 de persoane aduse miercuri la audieri, una, fostul viceprimar Harabagiu, fusese chemată din greşeală. El nu fusese oricum acuzat de nimic. În schimb, avocaţii celor împotriva cărora s-a dispus controlul judiciar au avut de lucru.
Astăzi ar putea fi depuse 12 contestaţii la măsura dispusă de procurori, aferente primarului Mihai Chirica, omului de afaceri Cristin Zămosteanu şi celor şase angajaţi ai municipalităţii, doi ai Oficiului de Cadastru şi doi ai M.Chim SRL puşi sub control judiciar.
Primarul a făcut ieri o declaraţie cel puţin curioasă, comparându-se cu Osama bin Laden, iar pe procurori, cu puşcaşii marini care l-au lichidat: „Bin Laden a fost anihilat 42 de puşcaşi marini, la Iaşi au fost ieri 46”, a spus Chirica.
Ancheta de ieri face parte dintr-un dosar mai amplu deschis împotriva lui Cristin Zămosteanu în 2019 şi în care este acuzat de producerea unui prejudiciu de 12 milioane euro bugetului de stat. În primăvară, procurorii au extins cercetările şi asupra Halei Centrale, un obiectiv lăsat iniţial deoparte.
În cazul acestuia, nu a fost vorba de vreuna dintre jongleriile cu TVA ce fac obiectul dosarului principal, ci de o „clasică” autorizare a unei lucrări ce nu ar fi trebuit să existe. În 2016, firma lui Zămosteanu, M.Chim SRL, solicitase autorizarea mai multor lucrări de amenajări interioare şi modificarea faţadei, dar şi supraetajarea parţială a clădirii pentru Halei pentru construirea unui spaţiu comercial şi a unei terase acoperite.
Amenajările nu ridicau probleme de autorizare, în schimb supraetajarea, da. Lucrarea nu putea fi autorizată direct, pentru că impunea elaborarea unui plan urbanistic zonal. La rându-i, acesta nu putea fi iniţiat, pentru că indicatorii urbanistici ai clădirii îi depăşeau deja pe cei care ar fi putut fi obţinuţi prin PUZ.
Altfel spus, clădirea era deja prea mare. Pentru partea superioară a clădirii, Primăria nu a autorizat, în noiembrie 2017, decât „protejarea terasei circulabile existente”. M.Chim putea schimba cartonul asfaltat de pe acoperiş, putea monta o balustradă, dar cam atât.
Situaţia s-a schimbat însă în 2019, când M.Chim a mai făcut o încercare, solicitând autorizarea modificării proiectului iniţial. De această dată, municipalitatea a autorizat închiderea terasei, dar şi amenajarea unor spaţii de alimentaţie publică şi a unui etaj tehnic. În fapt, permitea supraetajarea clădirii cu restaurantul „Veranda”.
Ceea ce era imposibil în 2016, devenea posibil trei ani mai târziu. Acţiunea procurorilor vizează tocmai lămurirea condiţiilor în care imposibilul a devenit posibil şi clarificarea responsabilităţilor personale.
Surse apropiate anchetei spun că pentru a obţine autorizaţia, M.Chim ar fi apelat la un subterfugiu. În locul adresei Halei Centrale, strada Anastasie Panu nr. 46, se folosise alt număr, creând impresia că ar fi vorba de o altă clădire. Inadvertenţa putea fi însă o simplă eroare materială.
Primăria ar fi răspuns societăţii că a greşit coordonatele şi a solicitat clarificări. În ce au constat acestea şi cum s-a ajuns totuşi la autorizare urmează a fi stabilit, dar corespondenţa legată de adresa greşită va fi probabil speculată de avocaţii celor implicaţi pentru a demonstra buna-credinţă a reprezentanţilor municipalităţii.
În orice caz, unul dintre cei consideraţi responsabili iniţial a scăpat de griji. Fostul viceprimar Gabriel Harabagiu a petrecut ieri 10 ore pe holurile IPJ şi DIICOT degeaba. El fusese chemat pentru a da explicaţii cu privire la semnătura dată pe unul dintre actele legate de autorizare.
Avocatul său a observat însă că semnătura de pe act aparţinea de fapt actualului viceprimar Daniel Juravle. În plus, Harabagiu se afla la data respectivă în concediu. Reprezentantul legal al lui Harabagiu a apreciat că nu a fost vorba de o simplă eroare. Ar fi trebuit să greşească poliţistul care a preluat documentul, procurorul care l-a folosit în dosar, dar şi judecătorul.
„Nu vreau să comentez prea multe la acest moment, însă, în cazul domnului Harabagiu nu este vorba doar despre o simplă confuzie a unui om, eventual poliţist neatent. În acest caz, procurorul a cerut, iar judecătorul a aprobat, emiterea unui mandat de percheziţie domiciliară în biroul unei persoane care nu avea nici cea mai mică legătură cu dosarul. Domnul Harabagiu a fost luat doar aşa, pentru statistică, nu pentru că ar fi comis vreo ilegalitate”, a comentat avocatul Cătălin Boacnă.
Acesta o reprezintă şi pe şefa Serviciului Juridic din cadrul Primăriei, Cristina Oţeleanu, care a fost pusă sub control judiciar.
Avocatul a anunţat încă de ieri dimineaţă că va contesta decizia, invocând faptul că semnăturile date de Oţeleanu atestau doar legalitatea documentelor, neputându-se solicita ca un jurist să verifice aspectele pur tehnice.
Faptul că alţi funcţionari au certificat valabilitatea unui document înainte ca acesta să fie semnat de vreun şef ar putea fi de altfel principalul argument invocat şi de avocaţii celorlalţi inculpaţi din dosar. Contestaţiile ce pot fi depuse până azi, inclusiv, ar putea fi analizate de judecători la începutul săptămânii viitoare.
