Două importante străzi centrale vor deveni pietonale. Cum se poate transforma oraşul?

Începutul a aparţinut Asociaţiei Municipiilor (AMR), care a lansat cu acest prilej două „manuale“ de „înviorat“ vechile cvartale din comunităţile urbane, care vor ajunge în mâinile fiecărui primar de oraş: „Ghid de regenerare a cartierelor comuniste“ şi „Ghid de reabilitare a spaţiilor publice“, semnate de Alexandra Nae şi Adina Vinţan. Reprezentanţii AMR, respectiv primarii Iaşului şi Oradei, au schimbat puncte de vedere cu specialişti în Arhitectură, Urbanism şi domenii conexe, de la Asociaţia Civica, în întâlnirea moderată de Florin Mindirigiu, de la Pro Event, şi de Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România. O întâlnire pe cât de captivantă pe atât de utilă. Ocazie cu care primarul Iaşului a anunţat şi o măsură cu impact major: închiderea definitivă a două importante străzi centrale, ce vor deveni pietonale.

După propunerile de „Ghiduri“ prezentate succint de cele două autoare, Alexandra Nae şi Adina Vinţan, – care au atins şi probleme binecunoscute ieşenilor, precum folosirea terenurilor de sport ale şcolilor şi trotuarele încă neeliberate de maşini – Marcel Ionescu-Heroiu, specialist senior în domeniul Dezvoltării Urbane, a prezentat câteva din concluziile unui amplu studiu realizat de Banca Mondială pentru România. Astfel, oarecum surprinzător, marea majoritate a românilor ar alege să se stabilească ori să facă naveta într-un oraş din ţară dacă acesta oferă standarde de viaţă cât mai mari, chiar dacă salariul nu ar fi la fel de consistent ca în vest. Centrele industriale mari, precum Ploieşti şi Piteşti, atrag mai mulţi navetişti, în timp ce oraşele cu economie bazată pe servicii, precum Cluj-Napoca şi Iaşi, atrag mai mulţi migranţi. De altfel, Clujul, Iaşul şi Timişoara oferă şi cele mai puternice perspective de creştere susţinută în viitor, relevă studiul „Oraşe magnet. Migraţie şi navetism în România“. „Noi credem mult în dezvoltarea urbană. Din păcate, acest lucru nu e o prioritate la nivel naţional, dar sperăm să devină“, a subliniat expertul.

Iaşi versus Oradea: ce spun primarii

Preşedintele Ordinului Arhitecţilor, Şerban Ţigănaş, a prezentat apoi triunghiul „puterilor“ dintr-un oraş – administraţie, specialişti, locuitori – care, cel puţin teoretic, decid asupra reabilitării, regenerării şi/sau creării de spaţii publice. Şerban Ţigănaş a arătat apoi că rezultatul oricărei transformări de acest fel este o sumă de factori obligatorii: intenţie, proiect, realizare. Lipsa ori calitatea îndoielnică a unuia singur duce la un rezultat negativ. „Să nu uităm că spaţiul public este un loc al dezbaterii, un loc care poate să primească şi protest, şi bucurie, şi ironie, şi solemnitate, şi flori, şi pancarte“, a conchis el.

Atenţia celor prezenţi a fost în continuare captată de prezentarea de către primarul Oradei, Ilie Bolojan, a modului în care a rezolvat mai multe proiecte care au făcut din Oradea unul din cele mai bine administrate oraşe din ţară. „De modul în care sunt administrate minicipiile-reşedinţă depinde dezvoltarea României în viitor“, a spus Ilie Bolojan, care este şi preşedintele executiv al Asociaţiei Municipiilor din România. El a precizat că nu a venit să dea lecţii de guvernat un oraş, ci să prezinte o experienţă. Primarul Oradei a recunoscut că oraşul său are avantajul că zona cu aproximativ 3.000 de case a centrului nu a fost „violată urbanistic“ în timpul regimului comunist – care a înconjurat-o însă cu peste 60.000 de apartamente de bloc. El a explicat cum a obţinut concursul şi mobilizarea proprietarilor în restaurarea imobilelor din centrul istoric, apoi cum a gestionat eficient locurile de parcare din zonă, cum a transformat artere rutiere în spaţii publice pietonale şi, mai ales, cum dialoghează Primăria oraşului cu cetăţenii. De asemenea, Bolojan a amintit de pârghiile fiscale pe care le-a folosit punctual, majorând impozite sau acordând facilităţi pentru încurajarea renovării faţadelor clădirilor vechi, respectiv pentru practicarea unui anume tip de servicii sau comerţ în centrul vechi al Oradei. Pe de altă parte, el a recunoscut că, atunci când toţi cei care conduc instituţiile administraţiei trag în aceeaşi direcţie, lucrurile merg mai uşor. Primarul nu a ascuns că şi în Bihor e o stare de „glaciaţiune“ între Oradea şi Consiliul Judeţean: această din urmă instituţie întârzie restaurarea faţadelor imobilelor pe care le deţine în centrul municipiului-reşedinţă. „În general, consiliile judeţene nu se ocupă de municipiile-reşedinţă de judeţ. Concepţia lor e că acel municipiu e în afara judeţului şi se ocupă de comune şi de trotuarele dintr-o comună, care e bine că sunt făcute, dar care nu vor aduce dezvoltare în veci“, a mai remarcat edilul Oradei.

Valorificaţi Bahluiul!

La rândul său, Liviu Ianăşi, de la Universitatea de Arhitecturã şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti, a trecut în revistă rolul spaţiului public – cum ar fi cel de piaţă propriu-zisă, pentru locurile largi numite aşa. El s-a referit succint şi la agresiunile contra spaţiului public, respectiv construcţiile cât mai apropiate de bordură sau deasupra străzilor. El a atras atenţia asupra asaltului asupra zonei centrale, care „nu poate fi logodnica tuturor, ci doar a oraşului“. Alte oraşe „au naturalul în ele“: râurile care le străbat. „Cu cât îl păstrează mai sustenabil şi mai natural, cu atât mai bine“, a spus arhitectul, ieşean de origine. El s-a referit şi la strategia de dezvoltare a (centrului) oraşului, care trebuie să fie transparentă şi predictibilă, nu  o „prefăcătorie“.

În ceea ce-l priveşte pe primarul Iaşului, Mihai Chirica a vorbit mai puţin de realizările palpabile, cât despre relaţia care trebuie să existe între administraţie şi locuitori. El a dat exemplul acelui montaj de artă contemporană amplasat pe Pietonal, în dreptul bisericii Sf. Trei Ierarhi, care a fost demontat după reacţii virulente ale ieşenilor. „Întotdeauna majoritatea are dreptate“, a spus el. Totuşi, Chirica a admis că preconizata închidere a circulaţiei pe întreaga lungime a bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfânt, dar şi pe strada Agatha Bârsescu, în faţa Teatrului Naţional, va fi o măsură nepopulară, dar s-a arătat convins că după un an i se va da dreptate. El a mai spus că şi periferia trebuie să arate ca zona centrală a oraşului, şi a arătat spre platformele industriale care au început să primească, la rândul lor, investiţii consistente.