Eurostat a analizat în ce condiţii au trăit europenii în perioada 2010 – 2020, evoluţia preţurilor locuinţelor şi a chiriilor, a inflaţiei, a costurilor de construcţie şi a altor factori care pot afecta calitatea vieţii europenilor.

Potrivit datelor Eurostat, 96% din populaţia României trăieşte într-o gospodărie care deţine o locuinţă proprie, de peste două ori mai mult decât în Austria (45%) sau Danemarca (41%). Însă, în aceste locuinţe proprii, ne călcăm pe picioare unii pe alţii: aproape jumătate din populaţia României trăieşte în locuinţe supraaglomerate. În vreme ce 18% din populaţia Uniunii Europene trăia într-o locuinţă supraaglomerată în 2020, cele mai ridicate rate de supraaglomerare au fost observate în România (45,1%), iar cele mai scăzute în Cipru (2,5%).Avem cel mai mic număr de camere pe persoană (1,1 camere), în condiţiile în care media UE este de 1,6 camere pe persoană, iar cei mai generoşi cu spaţiul personal, maltezii, beneficiază de 2,3 camere pe persoană. În plus, în gospodăriile româneşti trăiesc în medie 2,6 persoane, spre deosebire de cele din Germania, Danemarca, Finlanda şi Suedia unde trăiesc, în medie, două persoane.

În urmă cu doi ani, 1,5% din populaţia Uniunii Europene nu avea toaletă sau baie în casă. Acest lucru era cel mai frecvent în România (unde 21,2 % din populaţie nu avea toaletă, duş sau baie în locuinţă), urmată la mare distanţă de Bulgaria şi Letonia (ambele cu 7,0 %), precum şi de Lituania (6,4 %).

Locuim prost şi înghesuiţi, iar preţurile locuinţelor din România au crescut cu 28,4 % între 2010 şi 2020, peste media europeană, care a fost de 26%. În aceeaşi perioadă, costurile de construcţie au crescut cu 17 % UE, dar cu mult mai mult în România. De fapt, România a fost ţara cu a doua cea mai mare creştere a costurilor de construcţie (^49 %), după Ungaria (^63 %). Grecia a fost singurul stat membru care a înregistrat o scădere (-6 %).

Restanţele la plata ipotecii, a chiriei sau a facturilor la utilităţi reprezintă un alt indiciu că ar putea fi prea mari costurile locuinţelor. În ciuda faptului că preţurile locuinţelor şi chiriile au crescut în perioada 2010-2020, ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării cu restanţe la plata ipotecii, a chiriei sau a facturilor la utilităţi în UE a scăzut de la 12,4% în 2010 la 8,6 % în 2020. Mai bine spus, ponderea a scăzut în 21 de state membre, dar a crescut în cinci state membre, între care şi România. În 2020, cele mai mari ponderi au fost observate în Grecia (36,5%), Bulgaria (23,6%), Irlanda (15,1 %), România (14,8%) şi Cipru (14,7%), iar cele mai mici în Cehia (3,0%), Ţările de Jos (3,2%), Luxemburg şi Suedia (ambele 4,9%).

Investiţiile în locuinţe au reprezentat 5,4% din PIB în UE, în 2020. Această pondere a variat de la un stat membru la altul, de la 7,6% în Cipru, 7,1 % în Finlanda şi 7,0% în Germania până la 1,1% în Grecia, 2,0% în Polonia, 2,1% în Irlanda şi 2,4% în Romania.