Caută 
Puşcăria de la Iaşi s-a golit
EXCLUSIV: 150 de criminali, tâlhari şi violatori au beneficiat de recursul compensatoriu la Iaşi
3 MIN
Aproape 400 de deţinuţi închişi la Iaşi au fost fost eliberaţi mai devreme, în ultimul an, după ce au beneficiat de prevederile recursului compensatoriu. Într-un răspuns oferit „Ziarului de Iaşi“ de către reprezentanţii Penitenciarului de Maximă Siguranţă Iaşi se arată că, dintre aceştia, 150 fuseseră condamnaţi pentru omor, viol, sau tâlhărie. Deşi e devreme pentru statistici care să cuprindă cifrele corecte cu privire la procentul de reîncarcerare a celor eliberaţi, sunt deja exemple notorii de puşcăriaşi eliberaţi „pe repede-înainte“ care au recidivat.
Toţi deţinuţii eliberaţi în ultimul an din Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Iaşi au beneficiat de prevederile recursului compensatoriu. Încadrată în categoria unităţilor de detenţie în care condiţiile de cazare nu respectă normele CEDO, puşcăria ieşeană are un număr semnificativ mai mic de deţinuţi decât avea, în 2017. Pe lângă eliberările masive, penitenciarul ieşean s-a golit şi după ce în jur de 400 de deţinuţi au fost transferaţi dintr-un corp de clădire foarte vechi.
55 de criminali pe stradă, mai devreme
Într-un răspuns remis ziarului de către reprezentanţii închisorii ieşene, 383 de deţinuţi ieşeni au beneficiat de Legea nr. 169/2017, votată masiv de coaliţia de guvernare, cunoscută public cu numele de recursul compensatoriu. Dintre aceştia, 224 au fost eliberaţi condiţionat, iar 159 au fost eliberaţi la termen. Dintre cei aproape 400 de deţinuţi ce au beneficiat de recursul compensatoriu, 55 fuseseră încarceraţi pentru omor, 47 pentru viol, 53 pentru tâlhărie, restul fiind închişi pentru alte infracţiuni.
Se remarcă astfel, chiar şi luând în calcul mutarea celor aproximativ 400 de deţinuţi la alte penitenciare, o scădere a numărului total de puşcăriaşi de la Iaşi. Cifrele vorbesc de la sine: dacă în vara anului 2017, înainte de intrarea în vigoare a Legii 169/2017 în Penitenciarul Iaşi erau închişi 1.270 de deţinuţi, acum mai sunt încarceraţi 671 de puşcăriaşi.
Câteva exemple
La fel ca şi în alte judeţe, şi la Iaşi am avut exemple, în ultimul an, de deţinuţi eliberaţi în baza recursului compensantoriu care au recidivat. Cel mai notoriu exemplu este cel al infractorului Jan Buliga, despre care chiar judecătorii spuneau, la analiza unei cereri de eliberare condiţionată, că nu este pregătit pentru a se întoarce în libertate.
Eliberat totuşi, după ce i s-a scăzut în jur de un an de pedeapsă, Buliga a recidivat şi a violat o puştoaică, în prezent fiind din nou în arest. Un alt deţinut eliberat în baza recursului compensatoriu a fost prins de mama unor copile înainte de a le abuza sexual, şi el fiind arestat preventiv. Măsura de compensare a deţinuţilor a fost luată după ce România a fost sancţionată de CEDO pentru condiţiile improprii din penitenciare. Ea a intrat în vigoare în octombrie 2017 şi prevede că, pentru fiecare 30 de zile petrecute în condiţii de detenţie improprii, un infractor primeşte 6 zile câştig din pedeapsă. Zilele trecute, o crimă ce a avut loc la Mediaş a readus în opinia publică subiectul recursului compensatoriu. În timp ce ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat că măsura de compensare a deţinuţilor a fost iniţiată de guvernul tehnocrat, premierul Viorica Dăncilă a catalogat legea ca fiind una neinspirată. Chiar dacă, prin absurd, această lege ar fi abrogată, ea încă va produce efecte în cazul deţinuţilor închişi în prezent, care vor trebui să beneficieze de legea mai favorabilă.
