Mai rău ca în 1989?

În urmă cu 34 de ani, pe 21 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu promitea, din balconul Comitetului Central, 200 de lei în plus la salariul minim. Mulţimea din faţa lui fusese scoasă în stradă pentru a condamna revolta de la Timişoara. Cu o zi înainte, oraşul de pe Bega se declarase liber de comunism. Dictatorul a fost huiduit, mitingul transformându-se în revoltă. Ceauşescu avea orele numărate, fiind executat după un aşa-zis proces sumar. În evenimentele din decembrie, peste o mie de oameni şi-au pierdut viaţa, mulţi dintre ei în condiţii neelucidate. Revolta urma să fie „capturată” de un grup condus de un fost prim-secretar PCR: Ion Iliescu.

Zilele trecute, un institut de sondare a opiniei publice a publicat rezultatele unei cercetări privind percepţia românilor faţă de regimul comunist, apus în urmă cu mai bine de trei decenii. Rezultatele par neverosimile, chiar directorul INSCOP declarând că sondajul este „aparent şocant”. Câteva date: 48% dintre români consideră că regimul comunist a fost „un lucru bun pentru România”, faţă de 42% care cred că a fost „un lucru rău”, iar 46,4% spun că „se trăia mai bine” şi numai 34,2% că „se trăia mai rău”. Acelaşi institut arată că percepţia faţă de regimul comunist s-a îmbunătăţit în ultimul deceniu. Dacă intrăm mai adânc, pe categorii de vârstă, constatăm, de exemplu, că 48% dintre cei cu vârste între 30 şi 44 de ani cred că se trăia mai bine în regimul comunist, în condiţiile în care unii dintre respondenţi nici nu erau născuţi atunci sau în cel mai bun caz frecventau şcoala primară. Faptul că jumătate dintre românii de peste 60 de ani regretă regimul lui Ceauşescu, nu mai miră pe nimeni. Deşi ei sunt cei care au trăit vremurile cu pâinea şi uleiul pe cartelă sau îşi pot aminti rafturile alimentarelor umplute doar cu creveţi vietnamezi. Pentru ei nu mai contează nici faptul că, în timpul regimului opresiv, apa caldă se dădea cu porţia, benzina era raţionalizată sau programul TV avea numai două ore pe zi, fiind plin cu ode închinate conducătorului suprem. Răspunsurile au fost date cu furie sau poate în silă faţă de inechităţile din societatea românească. Cum poţi să fii mulţumit de capitalismul şi democraţia originală de la noi, când vezi dispreţul politicienilor sau pensiile nesimţite ale „specialilor”? La rândul lor, cei tineri, plătiţi în general cu salariul minim, au dat crezare reţelelor sociale ori părinţilor şi bunicilor.

La fel de uluitoare este şi modificarea percepţiei faţă de preluarea puterii de regimul Iliescu. La întrebarea „Credeţi că dacă România ar fi adoptat monarhia imediat după 1989, lucrurile ar fi fost altfel în cei 34 de ani care s-au scurs de la evenimentele din decembrie 1989?”, 56,4% (!) au răspuns că „ar fi fost mai bine” şi doar 11,2% cred că „ar fi fost mai rău”. Altfel spus, într-o proporţie de 5:1 românii şi-au dat seama că Iliescu şi echipa lui au dus ţara într-o prăpastie. Justiţia încă mai analizează crimele lăsate în urmă. Abia în octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a decis că procesul în care fostul lider FSN este acuzat de „infracţiuni contra umanităţii” poate începe. Este celebrul dosar al Revoluţiei, iar dosarul Mineriadelor e încă la Parchetul Militar, tergiversarea acestuia aducând, săptămâna trecută, o nouă condamnare la CEDO pentru România.

Revenind la sondajul cu nivelul de trai, dacă îi luăm în calcul şi pe cei care susţin că trăiesc la fel ca pe timpul lui Ceauşescu, se ajunge la un total de 60,1%. Din trei români, doi spun că era mai bine sau la fel în comunism şi doar unul apreciază economia de piaţă. Sigur, dacă facem un tur cu tramvaiul 11 (desprins şi acesta parcă din Epoca de Aur) prin fosta zonă industrială a Iaşului şi punem întrebarea de mai sus călătorilor, procentul ar fi şi mai mare. Este o masă uriaşă de oameni dezamăgiţi şi scârbiţi de tot ce se întâmplă în jur: de la spitalele insalubre adăpostite în clădiri ridicate înainte de anul 1900 (68, conform Curţii de Conturi), până la corupţia care roade administraţia, legislativul sau justiţia. Nu este greu să ne imaginăm ce se poate întâmpla, în condiţiile în care AUR şi SOS au ajuns la un total de 25% în ultimele sondaje. Bătălia se va da pe Facebook şi TikTok, marea miză fiind mobilizarea la vot a celor ajunşi la capătul răbdării.