Minerii de bitcoini din Iaşi. O poveste cu câştiguri, riscuri şi pierderi usturătoare

Minerii virtuali s-au îmbogăţit aproape peste noapte, odată cu creşterea tot mai accelerată a bitcoin, cea mai cunoscută şi cea mai valoroasă criptomonedă la acest moment. Practic, un bitcoin valorează la acest moment aproximativ 44.000 de euro, deşi, în trecut, preţul unei astfel de monezi s-a apropiat şi chiar trecut de 60.000 de euro, în ultimul an având o creştere de 105%. Dacă ne uităm însă la valoarea monedei din noiembrie 2015, când era cotată la puţin peste 300 de euro, creşterea până în prezent este de 14.357%. O creştere fabuloasă pentru toţi cei care au investit bani înainte de creşterea vertiginoasă de la finalul anului 2017. Există însă o diferenţă între a cumpăra bitcoini ca modalitate de investire a banilor, sperând în aprecierea valorii, şi „producerea” acestora. Aceasta este treaba „minerilor”. Cu câţiva ani în urmă, mineritul era o afacere lesne de făcut, iar câştigurile erau bune. Cei care fac însă în prezent investiţii în minerit sunt, de regulă, oameni cu bani, iar activitatea nu mai este una accesibilă pentru oricine. Este vorba zeci de mii de dolari pentru achiziţionarea de dispozitive de minat care să asigure un randament competitiv pe piaţă.

Ce trebuie să ştii pentru a mina bitcoin

Specialistul contactat de Ziarul de Iaşi explică faptul că, în acest moment, bitcoin a devenit atât de atractiv, iar numărul de persoane care desfăşoară activităţi de minat a crescut atât de mult încât calculatoarele personale clasice nu mai sunt eficiente. De aceea au apărut dispozitive speciale, numite ASIC-uri, cu ajutorul cărora poţi deveni miner în spaţiul virtual.

„Aceste dispozitive sunt construite şi programate doar în acest scop, pentru a mina bitcoin. La început se putea şi de pe calculatorul personal, dar odată ce au intrat tot mai mulţi oameni în blockchain (n.r. – bază de date care stochează informaţia în „blocuri”) complexitatea algoritmului care trebuie rezolvat a crescut. Din această cauză, iniţial, puteau fi folosite toate calculatoarele, asta în urmă cu aproximativ 10 ani, mai apoi s-a putut mina cu ajutorul plăcilor video, însă de la un punct s-au construit nişte cipuri care doar acest lucru ştiu să facă, să mineze bitcoin. În plus, şi aceste cip-uri au o durată de uzură morală. După doi-trei ani, atunci când apar generaţii noi ale ASIC-urilor, cele vechi nu mai sunt eficiente”, explică specialistul.

Cât de rentabilă este activitatea în prezent

Având în vedere aceste aspecte, mai este sau nu rentabil să te apuci acum de minat bitcoin? Specialistul contactat de Ziarul de Iaşi explică faptul că un dispozitiv special de minat costă aproximativ 12.000 de dolari, cu o perioadă de amortizare a investiţiei cuprinsă între 10 luni şi un an. Practic, în primul an în care ai devenit „miner” pe internet cu un singur dispozitiv poţi să obţii bitcoin în valoare de 12.000 de dolari, bani care acoperă investiţia iniţială, iar în următorul an poţi avea profit de 12.000 de dolari. Problema este însă, potrivit specialistului, faptul că dispozitivele speciale sunt greu de achiziţionat, iar lista de aşteptare pentru a intra în posesia unui ASIC poate depăşi 6 luni. Iar dacă iei în considerare că durata de viaţă a acestuia este de doar doi sau trei ani, atunci trebuie să fii atent când cumperi un dispozitiv pentru a nu fi pe finalul perioadei în care generaţia respectivă de ASIC-ul încă este eficientă. Altfel investiţia este pierdută.

„Cei care produc ASIC-uri îşi dimensionează preţul produselor la valoarea bitcoin. Atunci când preţul bitcoin creşte, creşte şi preţul ASIC-ului. În general, investiţia se amortizează într-un an. Producătorul cel mai mare în acest moment de ASIC-uri este Antminer, iar acolo poţi găsi şi preţurile actuale. Acum, ţine de abilitatea fiecăruia de a investi în acest lucru. Totuşi, este o activitate care la acest moment aduce beneficii consistente. Dacă în primul an îţi scoţi banii investiţi, într-un timp relativ scurt îţi poţi dubla sau tripla mai apoi investiţia iniţială, fără prea mari eforturi. Riscul este însă să scadă bitcoin, să cumperi echipamentul atunci când preţul monedei este mare, iar în final nu mai recuperezi investiţia”, explică ieşeanul specializat în industria IT.

Pe lângă investiţia iniţială în echipamente, cei care minează mai au doar costurile legate de mentenanţa acestora şi pentru plata energiei. Raportat însă la preţul actual al bitcoin, preţul energiei electrice este rezonabil.

„Un dispozitiv consumă cam trei sau patru kilowaţi pe oră. Problema nu este la preţul energiei electrice, ci faptul că echipamentul este scump şi cererea este mare, cu un timp de aşteptare lung până la primirea acestuia”, adaugă ieşeanul.

Câştigurile din această afacere variază, prin urmare, funcţie de investiţia iniţială, perioada de amortizare a acesteia şi durata de exploatare rentabilă. Rentabilitatea depinde de valoarea criptomonedei şi preţul energiei. În cazurile de randament bun, câştigurile pot dubla sau tripla investiţia, dar dacă valoarea criptomonedei creşte accelerat, acestea pot lua valori ameţitoare. De exemplu, cine a obţinut un bitcoin din minerit la valoarea de 300 de euro (noiembrie 2015) îl poate valorifica acum la valoarea de 44.000.

Au fost două momente de inflexiune

Omul de afaceri Gabriel Mardarasevici, care a urmărit adiacent afacerilor sale semnele industriei mineritului de criptomonede, spune că această activitate a fost abordată în două maniere diferite în România.

„Pe de o parte avem investiţiile de amploare, centre mari, cu puteri de calcul impresionante, reprezentând o abordare economică sistematică şi meticuloasă. Asemenea centre au fost în Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Cluj, au fost începute cu mulţi ani în urmă şi reprezentau aşa-zisele ferme de mari dimensiuni. Pe de altă parte, a fost un val de entuziasm în special în rândul tinerilor, care au fost, pe de o parte mai de deschişi fenomenului blockchain, iar pe de altă parte mai dornici să-şi asume riscuri. Investiţiile lor au fost mai modeste comparativ cu cele din cazul fermelor mari. Valul acesta de entuziasm al tinerilor a fost şi în Iaşi şi, probabil, încă mai este. Cei mai câştigaţi au fost cei care au minat pe vremea când piaţa nu era aglomerată, altfel spus, nu prea se ştia de afacere. Au fost însă două momente de inflexiune, corelate cu valoarea de piaţă a bitcoinilor şi ponderea energiei în preţul acestora, care i-a determinat pe unii să iasă din afacere. Cei care au rămas se bucură acum de o valoare care le permite randamente bune. Se pare că aceste randamente au dus la o revenire a interesului investitorilor. De data aceasta însă, principala problemă este legată de deficitul de procesoare de pe piaţa mondială”, ne-a spus Mardarasevici.

Întrebat dacă ar putea estima câte mini-ferme au funcţionat sau funcţionează în Iaşi, el a spus că nu ştie de vreo contorizare a acestora, dar discuţiile uzuale din breaslă îl îndreptăţesc să creadă că sunt mai bine de zece asemenea întreprinderi, iar de-a lungul timpului, de ordinul zecilor.

Ce mai poţi mina în spaţiul virtual

Pe lângă bitcoin, cea mai cunoscută criptomonedă şi cea mai „valoaroasă” la acest moment, ethereum (aproximativ 3.600 de euro) ar fi pe locul al II-lea în ceea ce priveşte minatul în spaţiul virtual. Şi în cazul acestei monede sunt ASIC-uri dedicate pentru minat ethereum, dar în cazul acestei monede se pot folosi totuşi şi plăci video performante. Practic, cu excepţia bitcoin, în cazul altor criptomonede se poate mina şi cu calculatorul personal.

„Cred că sunt aproximativ 500 de criptomonede în acest moment care pot fi minate, dar valoarea lor este mică. În cazul acestora începe să apară problema costului legat de consumul de energie electrică. Te costă mai mult echipamentul şi energia electrică decât valoarea criptomonedelor”, explică specialistul contactat de Ziarul de Iaşi.

Iar ca să intuieşti ce monedă virtuală ar putea avea o creştere explozivă, la fel ca bitcoin sau ethereum, este imposibil de prevăzut.

„Bitcoinul nu mai este accesibil oamenilor normali din cauza preţurilor şi riscurilor. Investitorii bagă sume mari în această activitate, e un risc pe care şi-l permit, iar după un an, după ce au acoperit preţul echipamentului, tot ce fac este profit. Evident, trebuie monitorizată piaţa, momentul de apariţie al noilor ASIC-uri”, mai explică specialistul.

O monedă care stârneşte controverse

În ceea ce priveşte numărul exact al minerilor din Iaşi sau din România, o cifră nu va putea fi aflată niciodată. Doar dacă cei care desfăşoară această activitate sunt de acord să iasă în spaţiul public şi să declare acest lucru, fiind o activitate care se desfăşoară în mediul online. Criptomonedele sunt văzute de mulţi ca o eliberare de sub „tirania” băncilor, dar au căpătat, în unele cazuri, şi o conotaţie negativă, fiind uneori folosite pentru tranzacţii mai puţin curate, în spălarea de bani din afaceri ilicite, şi chiar pentru a „ascunde” bani. De urma profiturilor din criptomonede se poate da doar în momentul trasformării în „bani reali”, în monede fiat, bani care apar practic în conturile bancare.

„Cei care investesc bani în criptomonede de obicei nu se laudă cu această activitate. Sunt persoane discrete. În plus, această monedă are şi un uşor renume negativ, fiind folosită şi pentru a transforma bani din afaceri ilegale. Prin urmare, mulţi nu doresc să fie asociaţi cu moneda virtuală. Dacă ai criptomonede în spaţiul virtual banii nu pot fi impozitaţi. Dacă le transformi într-o monedă fiat, în acel moment alegerea este a ta dacă declari sau nu veniturile. Evident, poţi face tranzacţii direct cu bitcoin, şi atunci este invizibilă activitatea, dar la noi în România nu prea ai unde”, concluzionează specialistul contactat de Ziarul de Iaşi.