Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (III)

Predecesorii noştri, angrenaţi în proiect în regim de benevolat, lucraseră „în serie”, concentrându-şi eforturile, în echipă, pe câte o singură carte biblică. Pe parcursul desfăşurării lucrărilor, în ultimii doi ani ai perioadei acordate, am ajuns la concluzia că, dacă dorim să vedem finalizat proiectul într-un timp previzibil, este nevoie să ne asumăm şi atribuţii tehnico-redacţionale pe care, devenise evident, editura nu le putea susţine; aşa încât ne-am văzut nevoiţi să inventăm funcţia de „îngrijitor de volum”, creatoare de griji, de frustrări şi supărări, trebuie să o recunoaştem, dar şi de satisfacţii majore pentru un cercetător aflat la începutul carierei sale. De aceea, afirm că mulţumiri speciale li se cuvin celor patru „îngrijitori” de volume ale noii serii (Mădălina Ungureanu, Ana-Maria Gînsac, Ana-Veronica Catană-Spenchiu şi Iosif Camară), al căror angajament personal în reuşita proiectului, o spun cu simţul proprietăţii termenilor şi al necesarei decenţe, interferează cu sfera sacrificiului personal! Paul Miron a crezut întotdeauna de datoria lui să menţioneze cu scrupulozitate, pe frontispiciile lucrărilor colective pe care le-a iniţiat şi coordonat, numele tuturor colaboratorilor, chiar dacă, uneori, „colaborarea” se întâmpla să fie mai mult simbolică sau foarte… fragilă. Îmi fac şi eu această datorie, menţionându-i pe toţi cei care au contribuit, într-un fel sau altul, la finalizarea cu succes a „seriei noi” a MLD-ului.

Monumenta linguae Dacoromanorum – Biblia 1688. Seria completă

Elogii necondiţionate şi cuvinte de recunoştinţă le datorăm cu toţii, cei care ţinem la acest proiect, celor şase tineri care şi-au dăruit o parte din anii cei mai fertili ai vieţii lor ducerii la capăt a unei munci migăloase şi, în aparenţă, nespectaculoase: Mădălina Ungureanu, Ana-Maria Gînsac, Ana-Veronica Catană-Spenchiu, Iosif Camară, Ioan-Florin Florescu şi Maria Moruz. În special primii patru merită mulţumiri speciale, o repet, deoarece au acceptat ca, pe lângă dificilele sarcini filologice propriu-zise, asumate ca atare, care ţin de perfectarea aparatului critic al ediţiei (transcrierea interpretativă a celor trei masive texte chirilice, Biblia de la 1688, Ms. 45 şi Ms. 4389, reviziile repetate ale transcrierilor colaboratorilor externi, redactarea notelor filologice, întocmirea, completarea şi corectarea indicilor lexicali, unificarea şi armonizarea bibliografiilor etc.), să îşi asume în plus atribuţiile redactorului de carte şi chiar pe cele specifice unui tehnoredactor, în măsura în care, cum spuneam, Editura Universităţii din Iaşi, oricât de mari au fost bunăvoinţa şi eforturile puţinilor ei angajaţi, nu ar fi putut acoperi în timp util aceste sarcini implicând o cantitate enormă de muncă editorială. Această constatare nu ne împiedică să le adresăm mulţumiri colegilor noştri de la Editura Universităţii, pentru substanţialele lor eforturi de a finaliza la timp tipărirea celor 17 volume ale noii serii: prof. dr. Andrei Hoişie, directorul general, Lucian Leonte, directorul executiv, doamnelor Dana Lungu, Luminiţa Răducanu, Manuela Oboroceanu şi, mai ales, d-lui Remus Ursachi, tehnoredactorul întregii serii, o persoană modestă, tăcută şi eficientă, care şi-a sacrificat zeci de ore din timpul liber pentru a duce la capăt complicatele operaţii manuale de fineţe reclamate de o lucrare atât de complexă.

Este acum pentru mine o datorie faţă de colegii de la MLD să remarc în acest context că, pe lângă mulţumirile sincere pe care le adresăm tuturor, trebuie ca unora dintre colaboratorii noştri externi să le reamintim de problemele pe care le-au creat uneori, unii dintre ei, micului grup de la Iaşi, prin mari întârzieri în predarea materialelor redactate şi, mai ales, în unele cazuri, prin slaba calitate a acestora. Au fost, din păcate, multe pagini care au trebuit să fie rescrise de „îngrijitorii de volum”! Subliniind aşadar încă o dată meritele membrilor echipei ieşene, îmi îndeplinesc datoria de a-i menţiona, fără excepţie, pe toţi cei implicaţi în opera noastră comună. În operaţiunile de transcriere şi revizuire a celor peste 4000 de pagini de text chirilic, manuscris şi tipărit, s-au mai implicat filologii Mioara Dragomir, Ioan-Florin Florescu, Gabriela Haja, Mihai Moraru, Lucia-Gabriela Munteanu, Elena Tamba-Dănilă şi Sabina Rotenştein, cu toţii doctori în ştiinţe filologice. Versiunile moderne ale diferitelor cărţi biblice, însoţite de notele şi comentariile filologice, patristice, traductologice, onomastice, istorice etc. au fost semnate de Adrian Muraru, Alin Vara, Claudiu Coman, Constantin Pârvuloiu, Emanuel Conţac, Ioana Costa, Ioan-Florin Florescu, Mihaela Paraschiv, Mihai Moraru, Mihail Neamţu, Mihai Vladimirescu, Ovidiu Sferlea şi Octavian Gordon. La întocmirea indicelui au colaborat şi Alina Bursuc, Mircea Ciubotaru şi Dinu Moscal. Informaticianul echipei, cel care s-a ocupat cu realizarea formei electronice a indicelui de cuvinte şi forme pentru fiecare dintre cărţile biblice, a fost Vlad Sebastian Patraş.

La jumătatea anului 2015, tipărirea integrală a Bibliei de la Bucureşti, în cele 25 de volume proiectate, a fost încheiată. Dacă ar fi trăit să vadă această mică izbândă, sunt sigur că, în felul său specific, bonom şi (auto)ironic, Paul Miron ar fi găsit cuvinte de laudă şi preţuire pentru eforturile tinerilor cercetători care i-au dus la capăt opera, într-un timp record. Desigur, realizarea, redactarea, pregătirea pentru tipar şi tipărirea, ca să nu mai vorbim de difuzarea în zeci de mari biblioteci academice din lumea întreagă, a fiecăruia din cele şaptesprezece volume care întregesc seria, nu s-ar fi putut petrece fără sprijinul financiar al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi fără încurajarea constantă din partea factorilor de decizie de la vremea respectivă.

Iată, concentrate la maximum, titlurile celor 17 volume tipărite în ultimii ani („seria nouă”): Pars IX: Paralipomenon I, Paraliopomenon II (2011); Pars X₂: Iob; Pars XXII: Iosephus ad Machabaeos (2013); Pars XX: Sapientia, Ecclesiasticus, Susanna, De Belo sive Dracone Babylonico; Pars XIV: Ieremia, Lamentationes Ieremiae; Pars VIII: Regum III, Regum IV, (2014); Pars X₁: Esdrae I, Nehemiae (Esdrae II), Esther; Pars XII: Proverbia, Ecclesiastes, Canticum Canticorum; Pars XIII: Isaias; Pars XV: Ezechiel; Pars XVI: Daniel; Pars XVII: Osee, Ioël, Amos, Abdias, Ionas, Michaea; Pars XVIII: Nahum, Habacuc, Sophonias, Aggaeus, Zacharias, Malachias; Pars XIX: Libri apocryphi: [Psalmus 151], Tobias, Iudith, Baruch, EpistolaIeremiae, Laudes trium iuvenum, Esdrae III; Pars XXI: Machabaeorum I, Machabaeorum II, Machabaeorum III; Pars XXIII: Novum Testamentum I: Evangelia; Pars XXIV: Novum Testamentum II: Actus Apostolorum, Pauli Epistolae, Catholicae Epistolae, Iudae, Apocalypsis Ioannis (2015). Titlurile de mai sus sunt prezentate în ordinea tipăririi volumelor. Variantele în limba latină ale titlurilor cărţilor biblice urmează o tradiţie filologică mai veche şi a fost opţiunea iniţiatorilor proiectului. (Va urma)

Eugen Munteanu este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Publicitate și alte recomandări video