„Ne-am trezit pe urmă cu controale”

Producătorii se tem să vorbească deschis de frica controalelor. „Nu vrem să apărem în presă deoarece de fiecare dată când s-a mai scris, ne-am trezit pe urmă cu controale”, ne-a spus protectia anonimatului un agricultor iesean. Micii agricultori au fost însă mai deschişi. Petru Budeanu, în vârstă de 51 de ani, a plantat acum cinci ani 2 hectare de cătină albă. Investiţia  a fost făcută printr-un proiect european. „Cătina a intrat pe rod după trei ani, anul trecut a făcut prima dată, dar nu am cules mult, doar 4 kilograme, restul am lăsat-o să se scuture, să se facă îngrăşământ natural. Anul acesta însă văd că nu prea e producţie, ici colo sunt copaci care au. Fructele de obicei se maturizează prin luna august, însă anul acesta s-au copt mai repede, prin iulie. Vreau să o folosesc în gospodărie, în propria producţie. Eu am 150 de stupi cu albine şi vreau să fac miere cu cătină, să vând, să îmbin afacerile”, ne explică agricultorul de pe malul Prutului, din satul Hermeziu, comuna Trifeşti. Pe lângă cătină, Petru mai are şi o mini-plantaţie de goji, a căror fructe sunt foarte scumpe şi ajung în jur de 80 de lei kilogramul. „Am 1.000 de fire în pepinieră, fructul de goji este antioxidant, are minerale, are câteva sute de principii active. Urmează să le mut din pepinieră în câmp. O parte dintre fire le voi vinde, e 10 lei firul”, ne mai spune inginerul Budeanu. Pe lângă cătină, goji şi albine, ieşeanul mai are şi 2 hectare de pădure de salcâmi şi alte şase hectare cu pomi fructiferi şi alte culturi.

Zmeura, o afacere profitabilă

A doua suprafaţă cumulată ca mărime este cea de zmeur, cea mai mare  bucată fiind plantată în Cristeşti, unde Dan Petianu are 13,6 hectare, toate pe rod. Acesta a platat arbuştii în 2012 iar acum ar fi trebuit să culeagă zmeura. Îl găsim descurajat. Pentru al, afacerea este un eşec total anul acesta. „Nu mai am nimic, ploile cu gheaţă mi-au distrus toată plantaţia. Paguba e de 100%, anul acesta nu scot nimic. S-au rupt inclusiv ramurile cu fructele roşii, acum ne apucăm de curăţare şi amenajare. A fost un an ploios, după care a venit o furtună. Plantele mele fac rod doar în iulie-iunie, nu sunt din soiul celor care fac până toamna. Anul acesta a fost dificil, dar ca afacere este una bună, rentabilă, mai ales dacă ai şi partea de semi-procesare. Eu am o hală de congelare, un tun de frig unde ţin zmeura la -18 grade. Aşa pot să aştept până se face preţul mai bun”, povesteşte Dan Petianu. Din 2012, de când a început afacerea, a investit 40.000 de euro, bani din fonduri proprii. Spune că a investit mult pentru că a făcut şi garduri şi a amenajat şi terenul care nu mai fusese cultivat de 25 de ani. „Nu am probleme cu piaţa de desfacere, am firma care cumpără, dau şi la export. Am dat şi anul trecut, şi acum doi ani. Doar că anul acesta preţul pe kilogram este mai mic în străinătate, de 4 euro. În ţară vând cu 9,5 lei kilogramul de zmeură congelată”, a mai adăugat ieşeanul.  Dacă anul este unul bun şi vremea ţine cu el şi dacă are şi destui oameni la cules, agricultorul spune că strânge între 4 şi 5 tone la hectar, adică în jur de 68 de tone de zmeură.

„Au auzit de la alţii că e bine”

La un calcul rapid, pe producţia obţinută într-un an, dacă reuşeşte să le vândă pe toate, scoate în jur de 150.000 de euro. La Direcţia Judeţeană pentru Agricultură din Iaşi (DAJ) încă nu se ştie care sun culturile afectate de secetă sau ploi, deoarece nu au ajuns toate solicitările pentru daune, la niciuna din culturile agricole. „Pentru că nu există termen de depunere, ei se întind până în octombrie. Noi aşteptăm acum calamităţile de la secetă şi de la inundaţii. Agricultorii fac solicitările la primării, unde spun cât la sută e calamitată suprafaţa, apoi procesele verbale ajung la noi. După ce se centralizează pe judeţ vă pot da o cifră. Cei mai mulţi au cătină pentru că s-au gândit că fac profit frumos. Mulţi dintre ei însă nu au niciun plan. Au auzit de la alţii că e bine”, a declarat Laurenţiu Precup, şeful DAJ Iaşi.