Studiul, publicat recent în revista Neurology, s-a concentrat pe poluarea cu particule PM 2,5. Acestea sunt considerate extrem de periculoase, având un  diametru mai mic de 2,5 microni, adică sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât un fir de păr. Pentru că au o mărime redusă, ele pot ajunge direct în fluxul sanguin al organismului uman.

Cercetătorii au analizat și nivelurile de dioxid de azot (NO₂) și oxizi de azot (NO????) din aerul poluat și au măsurat nivelurile de poluanți din aer în funcție de greutatea lor în micrograme. Au constatat că pentru fiecare creștere a particulelor PM 2,5, riscul de a face un prim accident vascular cerebral a crescut cu 24%, iar posibilitatea ca acesta să fie fatal a crescut cu 30%.

Studiul arată, de asemenea, că poluanții din atmosferă au provocat o ușoară creștere a riscului de mortalitate cardiovasculară pentru persoanele care au suferit deja un accident vascular cerebral. Acest lucru a fost valabil mai ales pentru NO₂, care a crescut riscul de mortalitate cu 0,04%, deși acest efect s-a diminuat cu timpul.

“Efectele poluării aerului asupra sănătății sunt în mare măsură subestimate”

Dr. Franco Folino, Ph.D., medic cardiolog cercetător de la Universitatea din Padova, Italia, care nu este implicat în studiu, a declarat pentru Medical News Today: „În ciuda numeroaselor studii care au arătat efectele nocive ale poluării asupra sănătății, pare să existe încă puțină conștientizare cu privire la necesitatea de a lua măsuri adecvate pentru a reduce expunerea la poluanții atmosferici, în special în rândul populațiilor cu risc mai mare. Efectele poluării aerului asupra sănătății sunt în mare măsură subestimate”.

Pe perioada cercetării a fost urmărită starea de sănătate a persoanelor analizate, un număr total de 318.752 de oameni. Dintre aceștia, 5.967 au suferit primele accidente vasculare cerebrale. În plus, 2.985 de persoane au avut efecte cardiovasculare post-accident vascular cerebral și au existat 1.020 de decese ulterioare.

Cercetătorii au folosit date despre poluarea aerului pentru zonele în care locuiau persoanele monitorizate și au analizat expunerea fiecăreia la poluanții atmosferici.

„Acest nou studiu încearcă să evalueze efectele dinamice ale poluării asupra riscului de accident vascular cerebral și mortalității într-o populație mare pe o perioadă îndelungată de timp”, a mai spus cercetătorul și cardiologul italian, dr. Franco Folino.

De asemenea, autorii studiului au sugerat că, în zilele în care calitatea aerului atinge niveluri moderate până la periculoase, oamenii ar trebui să-și reduce activitățile exterioare și să ia în considerare purtarea măștilor. Nivelul de poluare poate fi verificat prin aplicațiile de meteo, spun cercetătorii.

„Toți oamenii, dar mai ales cei cu risc cardiovascular ridicat, ar trebui să evite expunerea la niveluri ridicate de poluare. Trebuie să desfășurăm activități fizice în zone sănătoase și să fim atenți la posibilele surse poluante din interiorul casei”, a mai spus specialistul.

În interiorul casei, PM 2,5 poate proveni de la țigări, lumânări aprinse, gătitul pe aragaz sau în cuptor, șeminee și încălzitoare care ard combustibil.