În clasament, urmează Spitalul de Copii Sfânta Maria şi Institutul Regional de Oncologie, fiecare cu câte un singur caz confirmat. Clasamentul este realizat de Federaţia pentru Solidaritatea Sanitară, care mai menţionează că Iaşul, cu 321 de persoane infectate de la începutul pandemiei declarate ieri de oficialităţI, se clasează pe locul 17 în clasamentul naţional. Numărul de cazuri reprezintă 2,17% din cele raportate la nivel naţional faţă de Suceava unde procentul este de aproape zece ori mai mare, judeţul în cauză situându-se de altfel pe primul loc la nivel naţional cu 3.165 de cazuri declarate. Cu o rată a mortalităţii de 5,92%, respectiv cu 19 decese, Iaşul se află pe locul 14 pe ţară.

52% rata de vindecare, peste media naţională

Ceea ce arată faptul că Iaşul stă bine în statisticile naţionale COVID 19 este şi evaluarea făcută de Comitetul Director al Spitalului de Boli Infecţioase Sfânta Parascheva. Evaluarea a fost făcută din momentul declarării pandemiei şi până în prezent. “Am avut peste 400 de pacienţi internaţi şi peste 200 de vindecaţi, la aceştia din urmă adăugându-se şi cei 51 de pacienţi cu forme uşoare şi asimptomatici care s-au externat de la Spitalul CFR, spital, respectiv colectiv medical care a fost alături de noi şi cărora le mulţumesc. Ca urmare, am calculat ceea ce înseamnă pacientul vindecat. Este vorba despre 52% dintre internaţi pozitivi, deci un procent mult peste media naţională, care este de 33,3%”, a declarat Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase. Dintre cele peste 200 de persoane vindecate la spitalele din Iaşi, 121 au fost ieşeni, restul provenind din alte judeţe din Regiunea de Nord-Est. Acelaşi procent se păstrează şi la internări, jumătate fiind din Iaşi şi restul din alte judeţe ale Moldovei. Secretul vindecării: tratament personalizat pentru fiecare pacient în parte Rata mare de vindecare de la Spitalul de Boli Infecţioase, spun specialiştii , se datorează tratamentului aplicat pacienţilor. Deşi baza tratamentului este stabilită prin protocol la nivelul Ministerului Sănătăţii, respectânduse acest fapt, la Iaşi s-a aplicat acelaşi tratament ca în toate judeţele, dar personalizat pe pacient.

„În managementul pacientului, la noi, am respectat din punct de vedere terapeutic protocolul stabilit la nivel naţional. Subliniem însă faptul că, în acelaşi timp, am gândit, sau mai bine spus am croit, terapie de la pacient la pacient, în funcţie de patologiile asociate şi în funcţie de medicaţia pe care aceştia o luau pentru bolile cronice de care deja sufereau”, a adăugat Carmen Dorobăţ. Un tablou general din punctul de vedere al mortalităţii arată că cei mai vulnerabili sunt pacienţii cu vârsta de peste 70 de ani, care suferă şi de alte maladii, printre care diabet, obezitate, boli cardiovasculare, boli oncologice. Cu toate acestea, cel puţin trei pacienţi aflaţi la un pas de moarte, internaţi la Spitalul de Boli Infecţioase, au supravieţuit ca printrun miracol infecţiei cu SARS CoV 2. E vorba de oameni pentru care şansele de supravieţuire erau foarte mici, şi cu toate acestea au scăpat.

Miracole: trei muribunzi au scăpat de COVID

Primului pacient internat la Spitalul de Boli Infecţioase Sfânta Parascheva, bărbatul de 72 de ani din Mălini, judeţul Suceava, niciun medic nu-i dădea aproape nicio şansă. În spital se spunea doar că e primul intrat şi primul ieşit “în sac”. Nu a fost aşa deşi bărbatul suferea de un cancer limfatic pe care îl trata în Italia, la copii, de unde, de altfel, s-a infectat şi cu noul coronavirus. După săptămâni de la internare, bărbatul a ajuns acasă pe 12 martie. În urmă cu două zile, un pacient de 70 de ani cu sindrom displazic medular, după 20 de zile de spital, a mers acasă. Tot ieri, o femeie de 86 de ani de la Secţia de Îngrijiri Paliative de la Spitalul de Urgenţe Paşcani, după aproximativ două săptămâni de la diagnostic, a fost externată pentru că cele două teste consecutive de COVID 19 au ieşit negative. În acelaşi timp, la Spitalul de Boli Infecţioase, cu tot efortul corpului medical au fost pacienţi cu vârste sub 60 de ani care au pierdut lupta cu virusul. Şi în cazul vârstnicilor şi al celor tineri, specialiştii nu au găsit o explicaţie, ci mai curând spun că e vorba de un paradox.

“De când a apărut această pandemie, ne punem întrebări. La unele am găsit răspunsuri, la altele nu. Şi asta pentru că e vorba despre un paradox. Ne aducem aminte de acel prim pacient pe care lam avut, de 72 de ani, care a trecut inclusiv prin terapie intensivă, sau cazul celui de 70 de ani externat, cu un sistem imunitar la pamânt din cauza bolii de la coloană sau în cazul femeii de 86 de ani de la Paliaţie cu foarte multe boli asociate. Toţi trei au trecut prin terapie intensivă. În acelaşi timp, am avut pacienţi cu vârste mult mai mici, poate cu boli al căror debut poate era la început sau care nu îi puneau în pericol viaţa, care unii au stat mai puţin la ventilaţii, la care COVID 19 s-a manifestat exploziv, şi care au pierdut bătălia cu noul virus. În cazul celor trei vindecaţi, s-ar putea spune că este o minune, dat fiind bolile asociate pe care le aveau“, a mai declarat Carmen Dorobăţ.

Există posibilitatea ca virusul să se “redeştepte”

Dincolo de declaraţiile grupurilor de comunicare, specialiştii infecţionişti din România, dar şi din întreaga lume, nu pot garanta niciunui infectat-externat că a scăpat definitiv de acest virus.

“Exisită multiple studii care atrag atenţia asupra cazurilor de pacienţi la care virusul s-a redeşteptat. Adică, după ce au fost declaraţi negativ la două teste consecutive, după o anumită perioadă s-au reîntors cu infecţia cu SARS CoV2 deşi se presupune că, odată făcută boala şi negativată, pacientul capătă anticorpi. Deci infecţioniştii evită să folosescă termenul de vindecaţi, îl folosesc pe cel de pacienţi negativaţi. De asemenea, există cazuri în care pacienţi internaţi pentru alte patologii, să spunem chirurgicale, au intrat în sala de operaţie negativi şi au ieşit pozitivi, deşi nimeni din blocul operator nu era infectat. În ultimul caz, este vorba de perioada de incubaţie care poate varia de trei până la şapte zile. Deci, încă există multe necunoscute. Ceea ce pot spune că în cariera mea de până acum, deşi m-am confruntat cu alte pandemii cum ar fi cea cu HIV sau hepatita C, niciodată nu am avut un număr atât de mare de pacienţi într-un interval extrem de scurt, ceea ce îngreunează munca infecţioniştilor. Timpul la COVID 19 nu permite analize decât din mers pentru că călcăm pe nisipuri mişcătoare”, a adăugat Carmen Dorobăţ.