Caută 
5 MIN
Județele de unde „fug” locuitorii au aceleași trăsături: le lipsesc industriile performante și serviciile de calitate.
Datele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021 confirmă statutul Iașului drept cel mai populat județ, cu ceva mai mult de 760 de mii de locuitori.
Principalul concurent, multă vreme Nr 1 pe țară, Prahova, a pierdut în ultimii 10 ani peste 67 de mii de locuitori, adică 9 la sută din populația consemnată la Recensământul 2011. Populația Iașului a scăzut în tot acest timp cu 11,5 mii de persoane – număr similar Clujului, care completează, la fel ca acum un deceniu, podiumul județelor după numărul de locuitori.
CITESTE SI: Recensământ: cum a evoluat populaţia Iaşului în ultimii 160 de ani
Împotriva curentului se situează Ilfovul, care a crescut cu 154 de mii de locuitori, în vreme ce Bucureștiul pe care îl înconjoară a scăzut cu 166 de mii. Este vorba de populația rezidentă, stabilă, cea care nu și-a schimbat domiciliul în ultimele 12 luni dinaintea datei luate ca referință pentru ultima chestionare națională, respectiv 1 Decembrie 2021.
Domiciliații, mai numeroși decât rezidenții
La Iași, există o diferență uriașă între populația rezidentă și cea după domiciliu, estimată la mijlocul anului trecut la 985 de mii de persoane. Diferența de aproximativ 225 mii de persoane reprezintă migrația externă și/sau internă – adică, de exemplu, zecile de mii de cetățeni din Republica Moldova „stabiliți” cu domiciliul în Iași ca să-și recapete cetățenia română și zecile de mii de studenți veniți la universitățile ieșene.
Datele oferite de Institutul Național de Statistică mai arată un motiv pentru care populația Iașului este relativ constantă: timp de cel puțin 6 luni consecutive pe an, din mai până în octombrie, sporul natural este pozitiv, o reală performanță în România, unde regresul este vizibil în aproape toate județele.
Cele trei județe care au marcat creșteri de populație între recensămintele din 2011 și 2021, Ilfov, Bistrița-Năsăud și Suceava, apar, de asemenea, cu mai multe luni pe an în care numărul nașterilor îl depășește pe cel al deceselor. În august trecut, s-au născut mai mulți copii la Suceava decât la Iași, 902 față de 852.
În consecință, și sporul natural din județul vecin a fost mai mare, 259 față de 72 în Iași. Iașul și Suceava își dispută întâietatea și la numărul de căsătorii – după București, evident.
Pe de altă parte, celelalte județe din Moldova au pierdut mai puțini localnici în ultimii zece ani decât majoritatea județelor din țară. Cel mai mare regres l-a înregistrat Galațiul, care numără cu aproape 40 de mii mai puțini locuitori decât în 2011 (-7,33 la sută), iar cel mai mic, Vrancea, 5 mii (-1,47 la sută).
Un vârf de sarcină la intrarea în UE
O comparație între ultimele trei recensăminte indică un anumit tipar în evoluția efectivului de locuitori. Deși „ruptă” în deceniul 2002-2011 de un eveniment care schimbat destinul întregii țări – accederea în Uniunea Europeană, cu eliminarea vizelor – tendința arătată în 2002 este reluată 20 de ani mai târziu. Până și viteza cu care scade populația României s-a stabilizat în jurul a 5 procente/ 10 ani.
Procentual, furnizorul incontestabil de emigranți este județul Caraș-Severin – „emigranți” fiind toți cei care aleg să părăsească județul. Ponderea lor nu a scăzut niciodată sub 11 la sută, iar asta a pus județul pe primul loc, cu excepția anilor de dinainte și de după 2007, când au fost depășiți net de alte 11 județe, jumătate dintre ele din Moldova.
Podiumul depopulării la Recensământul din 2002 este identic cu cel din 2021: Caraș, Teleorman și Hunedoara, județe care și în 2011 s-au ținut aproape de acest vârf. Atunci s-a impus Tulcea, cu o scădere record de aproape 17 la sută. De altfel, Tulcea este acum primul județ a cărui populație a scăzut sub pragul de 200 de mii de locuitori.
Ce au în comun perdanții
Dar ce caracterizează județele Caraș-Severin, Teleorman, Hunedoara, Brăila, Olt, Mehedinți, Tulcea, Dolj și Prahova, adică Top 10 al perdanților? E simplu: lipsa unor industrii performante, dar și a unor servicii bine puse la punct – cum ar fi turismul pentru trei dintre ele, Tulcea, respectiv Prahova și Hunedoara.
Această trăsătură comună se remarcă și într-un top cantitativ, după numărul locuitorilor care aleg să plece. De data asta, Capitala este pe primul loc, la fel ca în 2002, iar Teleorman, Hunedoara și Prahova sunt abonate la acest Top 10 la fiecare recensământ.
Dacă Bucureștiul și-a permis să piardă 350 de mii de locuitori din 1992 încoace, Hunedoara a rămas fără 185 de mii, Prahova, cu 180 de mii mai puțini, iar Teleormanul, minus 160 de mii în toți acești ani. Ultimele două ar avea scuza că sunt județe captive ale Bucureștiului, furnizoare de forță de muncă în căutarea unor condiții de muncă mai bune.
Ceva mai departe, depopularea Galațiului s-a accelerat după restrângerea activității combinatului. Cu 145 de mii de oameni care au ales să plece în ultimii 30 de ani, este cel mai afectat județ din Moldova. Bacăul, deși nod de trafic – însă numai din punct de vedere geografic, pe hartă – a pierdut 120 de mii de locuitori.
La celălalt capăt al clasamentului, lângă un Ilfov tot mai dens, stau și județe care au plătit scump în anii trecuți, precum Suceava, acum pe plus, și Brașov, cu o restrângere de populație mai mică de o jumătate de procent față de 2011. Iașul și Clujul se regăsesc tot aici, dar Timișul s-a distanțat pe la jumătatea clasamentului.
Acestor rezultate provizorii le urmează în primăvară cele pe localități, care vor arăta alte tendințe – cel mai probabil concentrarea în jurul marilor orașe, așa cum arată modelul Ilfov-București.
FOTO – GRAFIC: Cum a ajuns Iașul cel mai populat județ
Îți recomandăm
