Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Retragerea din septembrie

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Ar fi o exagerare să se considere că retragerea sprijinului faţă de guvernul afgan marchează o repliere generală a SUA, un semnal că la Washington triumfă un nou izolaţionism.

Se vor împlini, la sfârşitul acestei săptămâni, două decenii de la atentatele teroriste întreprinse de Al Qaeda pe teritoriul american, punct de pornire al intervenţiei în Afganistan şi, în sens mai larg, începutul unei succesiuni de evenimente care au afectat dramatic relaţiile internaţionale. Pe fondul revenirii talibanilor, al prăbuşirii statului construit cu sprijin occidental şi mai ales în contextul retragerii umilitoare a forţelor americane, discuţia despre 11 septembrie 2001 devine şi mai încărcată emoţional. Tocmai de aceea ar fi bine să ne ferim de formulele excesiv de ambiţioase, inclusiv de tentaţia de a extrage din drama afgană concluzii ample despre ordinea mondială sau despre schimbarea balanţei internaţionale de putere.

Dacă este nevoie de un avertisment în această privinţă, ne putem uita către Vietnam. Victoria finală a comuniştilor din Nord, în primăvara anului 1975 - când nu mai exista o implicare militară directă a SUA în sprijinul Sudului - a părut să deschidă o serie neagră pentru americani. Au urmat, la scurt timp după aceea, invazia sovietică în Afganistan şi triumful revoluţiei islamice din Iran, cu umilitoarea criză a ostatecilor din ambasada americană. Dorinţa SUA de a restabili echilibrul nuclear în Europa, prin desfăşurarea de rachete cu rază medie şi intermediară de acţiune, a generat ample proteste publice, abil întreţinute de URSS. Între timp, aceasta din urmă părea să fi rezolvat problema coeziunii şi disciplinei în propriul lagăr, după ce conducerea comunistă poloneză lichidase sindicatul liber „Solidaritatea”. Erau, cu siguranţă, semne neliniştitoare pentru poziţia SUA pe plan global.

Ştim, acum, că lucrurile au evoluat într-o altă direcţie şi că nu SUA, ci rivala ei şi-a pierdut imperiul ideologic şi a ieşit din clubul superputerilor. Pentru americani, unele dintre problemele de mai sus şi-au găsit rezolvarea, altele - şi aici le regăsim şi pe cele asociate cu Islamul - au contribuit la păienjenişul de ameninţări din deceniile următoare. Dar, pe fond, nimic din ceea ce s-a întâmplat în acele regiuni ale globului nu a afectat semnificativ dinamica puterii mondiale şi, în particular, duelul între superputeri.

Este foarte puţin probabil, dacă nu imposibil, ca evenimentele din periferia sistemului internaţional să aibă, astăzi, consecinţe mult mai importante. Desigur că Afganistanul, prin poziţia sa geografică şi expunerea la influenţe externe (Pakistan, Iran, China, Rusia) ar putea fi considerat un teritoriu mai semnificativ decât o simplă periferie. Însă, dintr-o perspectivă mai amplă, SUA nu înregistrează o pierdere semnificativă retrăgându-se dintr-o zonă periculoasă şi problematică. Desigur, modul în care a făcut-o poate fi numit dezastruos, însă aceasta este o cu totul altă discuţie.

Ar fi o exagerare să se considere că retragerea sprijinului faţă de guvernul afgan marchează o repliere generală a SUA, un semnal că la Washington triumfă un nou izolaţionism. Rămâne valabilă vechea distincţie între punctele vitale, a căror importanţă strategică sau politică justifică asumarea de angajamente şi alocarea de resurse, şi cele mai puţin semnificative. Dacă privim dincolo de proiectul ideologic al edificării unei democraţii pluraliste într-un (fost) stat eşuat, avansat de administraţia George W. Bush după 11 septembrie 2001, Afganistanul intra mai degrabă în cea de-a doua categorie. Atât Donald Trump, cât şi Joe Biden au considerat că interesul naţional american se limitează la prevenirea reimplantării unor organizaţii teroriste transnaţionale, caz în care Washingtonul îşi rezervă dreptul de a declanşa o nouă intervenţie militară.

George W. Bush a avut, în 2001, o opţiune de acest gen, dar ea a fost rapid abandonată. Un prim motiv a fost acela că atentatele teroriste din SUA reclamau o răzbunare personalizată împotriva lui Osama bin Laden şi a sprijinitorilor săi, ceea ce reclama o prezenţă militară şi politică de durată, pe teren. Un al doilea motiv a fost acela că o retragere prematură ar fi riscat să reaprindă conflictele între diversele tabere etnice şi politice afgane, conflicte ce compromiseseră încercarea de a crea un stat islamic moderat, după victoria împotriva regimului pro-sovietic. A fost un preţ pe care, la vremea respectivă, cetăţenii americani au fost dispuşi să-l plătească. Douăzeci de ani mai târziu, retragerea a părut mai profitabilă. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri