Potrivit studiului, în 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% față de anul 2018. În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepția regiunilor Nord-Vest și Nord-Est, unde creșterea a fost de 11%.

Tot în 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 și 19 ani a fost de 4.290. De asemenea, vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescenței în aproape 70% dintre cazuri.

”Un aspect important în ziua de astăzi îl reprezintă scăderea vârstei la care apare prima menstruație, pubertatea debutând la 10 – 11 ani și nu la 13 – 14 ani, ca înainte. În consecință,  vârsta primului contact sexual a scăzut, implicit, plasându-se de multe ori în adolescență, în contextul în care internetul abundă de informații de multe ori false sau care sunt percepute în mod eronat”, explică Dr. Irina Cațighera, medic primar planning familial, Maternitatea ”Cuza Vodă”, Iași. 

La adolescentele între 15 și 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în județele Mureș (827 de sarcini), Brașov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iași (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanța (616 de sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmbovița (503 de sarcini) și Prahova (483 de sarcini).

Nivelul de educație, direct proporțional cu numărul de nașteri la adolescente

Persoanele cu cel mai scăzut nivel de educație au cele mai multe sarcini (31,7 %), de peste trei ori mai mare decât cele care au absolvit învățământul obligatoriu sau ani de liceu.

„Concluziile raportului arată clar nevoia de măsuri complexe pe mai multe planuri și cu implicarea mai multor instituții ale statului, care trebuie să se coordoneze eficient. Sistemul de educație, cel medical, dar și autoritățile locale trebuie să acționeze, acordând o atenție sporită tinerelor din categoriile vulnerabile, în special în contextul pandemiei de COVID-19, în care vulnerabilitățile familiilor aflate la risc au crescut”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

Raportul arată că sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educație și programe de planificare familială adaptată cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente. De asemenea, nu există o delimitare a rolului și o corelare a atribuțiilor de acțiune pentru autorități în privința sănătății reproducerii generațiilor tinere și a prevenirii sarcinilor la minore.

„Din păcate, în țara noastră nu este aplicat, încă, în învățământ, programul de educație pentru sănătate, în mod particular de educație sexuală, care există doar sub formă de lege de câțiva ani buni. Intervenția persoanelor calificate (medici, asistente cu pregătire în domeniu, ONG uri) în școli este posibilă doar la solicitarea elevilor, părintilor, cadrelor didactice sau psihologilor, iar participarea acceptată doar cu semnătura familiei. În condițiile în care  numărul mamelor minore (12 – 17 ani) este în creștere, plasând România pe un nedorit loc fruntaș în Europa, context  în care crește și  numărul mamelor și al copiilor din centrele de plasament”, a adăugat Dr. Irina Cațighera.

De asemenea, autorii notează că nu sunt implementate măsuri educative pentru grupurile de adolescenți dezavantajați social și pentru cei care au abandonat școala, ceea ce sporește riscul pentru un comportament sexual riscant și apariția unei sarcini nedorite. Este nevoie de o abordare complexă, multidimensională, în cadrul unor politici publice integrate care să vizeze educația sexuală, sensibilizarea comunității asupra nevoilor specifice în domeniu și asigurarea unor servicii adaptate profilului psihologic și emoțional al adolescentului.

Care sunt recomandările UNICEF pentru România

Printre recomandări se numără inițierea unei reforme legal-administrative care să înlăture barierele ce îngrădesc accesul minorilor la informații și servicii de sănătate a reproducerii și sexualității, prin revizuirea și adaptarea cadrului legal privind politicile de sănătate a reproducerii.

Totodată, se mai recomandă și introducerea în programa școlară a educației în domeniul sănătății reproducerii și sexualității ca materie obligatorie, în acord cu standardele internaționale și axarea programelor pe valori și pe crearea de obiceiuri comportamentale responsabile.

Este necesară și reorganizarea serviciilor de planificare familială cu inițierea unor servicii prietenoase pentru adolescenți și tineri și identificarea posibilităților de a reface rețeaua de cabinete de planificare familială/servicii de sănătate a reproducerii.

De asemenea, se recomandă asigurarea furnizării de contraceptive gratuite adolescenților, în general, și cu prioritate celor defavorizați.

”Toate aceste recomandări la adresa statului sunt cu atât mai importante cu cât aceste mame adolescente provin de obicei din mediul rural, din familii monoparentale, cu mulți copii sau din părinți plecați din țară. Multe dintre aceste adolescente sunt analfabete sau victime ale abandonului școlar și nu beneficiază de informații elementare privind amatomia și fiziologia corpului uman, umplând golul afectiv printr-o sexualitate inconștientă, precoce, care de multe ori nu oferă societății, în condițiile imposibilității unei școlarizări și educații corespunzătoare, un material uman de calitate”, a conchis Dr. Irina Cațighera.